Conform informațiilor oficiale, dronele Shahed/Geran, aparate kamikaze cu încărcătură explozivă, au fost lansate în grupuri coordonate, alături de drone Gerbera, folosite ca momeală și dotate cu încărcături minime. Cel puțin una dintre acestea a pătruns 330 de kilometri în interiorul teritoriului polonez, unde s-a prăbușit după ce a rămas fără combustibil.
În același timp, Ucraina a fost supusă celui mai recent val masiv de atacuri, peste 420 de drone lovind ținte ucrainene, după alte atacuri record care au depășit 800 de aparate lansate într-o singură noapte.
Patru drone rusești au fost doborâte de avioane F-16 și F-35 aparținând Forțelor Aeriene Poloneze respectiv Olandeze, sprijinite de o aeronavă AWACS italiană. Este pentru prima dată din 2014, de la începutul agresiunii ruse în Ucraina, când NATO neutralizează direct ținte rusești, lucru remarcat și de Radu Hossu.
Avion de luptă de tip F-35 Lightning II al Olandei. Foto: Ministerul Apărării al Țărilor de Jos
Premierul Donald Tusk a anunțat că Polonia va invoca Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, care obligă statele membre la consultări în caz de amenințare la adresa securității, fără însă a angaja automat un răspuns militar colectiv, așa cum prevede Articolul 5. La rândul său, președintele Andrzej Nawrocki va convoca Consiliul de Securitate Națională al Poloniei în următoarele 48 de ore.
Ce ne arată faptul că avioane F-16 și F-35 au doborât în Polonia drone rusești, cu costuri uriașe
Corespondentului de război Radu Hossu arată că sunt indicii clare că incursiunea a fost una intenționată. Lucru confirmat ulterior și de NATO. Prin folosirea spațiului aerian polonez, Rusia ar fi urmărit să evite bruiajul ucrainean și, în același timp, să testeze reacția NATO. Acest tip de acțiune este cunoscut sub numele de probing, o testare a timpilor de reacție, a forței și a dispunerii apărării aeriene.
„Este, din punctul meu de vedere, primul test serios al Articolului 5”, apreciază Hossu, subliniind că Rusia încearcă să planteze neîncredere în capacitatea Alianței de a reacționa unitar.
Acesta remarcă și faptul că NATO a ridicat avioane F-16 și F-35 pentru a doborî drone cu valoare redusă ridică semne de întrebare cu privire la eficiența economică și militară a reacției. Costurile uriașe de operare și de interceptare contrastează cu prețul redus al dronelor. Radu Hossu arată în analiza sa că nici Polonia, asemenea României, nu dispune de un sistem multi-stratificat de apărare antiaeriană suficient de robust pentru a gestiona atacuri de amploare.
Avioane de luptă de tip F-35 Lightning II ale Olandei. Foto: Ministerul Apărării al Țărilor de Jos
În logica deja cunoscută a Moscovei, după o provocare urmează o aparentă dezescaladare, menită să câștige teren politic, diplomatic și militar. Hossu avertizează că doar o reacție fermă a NATO poate stopa această spirală.
În lipsa unei poziții dure, Rusia va continua cu noi provocări.
Pe lângă atacurile aeriene, Moscova va accelera și campaniile de propagandă și dezinformare. Deja circulă narațiuni false conform cărora dronele ar fi fost deviate accidental de bruiajul ucrainean sau chiar teorii conspiraționiste privind o presupusă operațiune „steag fals” a Poloniei. Desigur, astfel de scenarii, comparabile cu propaganda folosită de Germania nazistă împotriva Poloniei în 1939, urmăresc să inducă neîncredere și diviziune în interiorul Alianței.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
