Pe 20 septembrie 2025, liniștea relativă a dimineții a fost întreruptă de un incident care, deși parte a unei strategii ruse tot mai agresive, a ridicat miza într-un mod îngrijorător. Trei avioane rusești MiG-31, cu transponderele oprite, au pătruns în spațiul aerian estonian.
Într-o operațiune impecabilă, avioanele italiene F-35 au decolat rapid de la baza Amari, interceptând aeronavele rusești și escortându-le în afara spațiului național.
Potrivit publicaţiei americane Defense One, acțiunea a fost descrisă de colonelul Gaetano Farina, comandantul unității italiene, ca fiind desfăşurată într-un mod „foarte profesionist” și, în mod curios, lipsită de tensiune la nivelul contactului direct.
Piloții ruși au părut neafectați, salutând chiar din cockpit. Această imagine a unei „normalități” îngrijorătoare a fost însă contrazisă de gravitatea contextului. Incidentul, care a avut loc deasupra teritoriului naţional al Estoniei, cu avioanele ruse îndreptându-se spre Tallinn, a depășit granița incidentelor minore, provocate deasupra apelor internaționale din Marea Baltică.
Provocare sub acoperirea „calmului”
Deși MiG-urile nu transportau bombe, prezența rachetelor aer-aer a ridicat întrebări serioase. Răspunsul NATO, de a nu riposta, a fost deliberat și calculat. Decizia a reflectat o strategie de de-escaladare, în contrast cu vocile radicale din rândul unor lideri care au cerut o ripostă militară directă.
Oficialii Alianței și ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, au o abordare diferită asupra acestor acțiuni. Ei văd incidentele aeriene nu ca pe un preludiu al unei invazii iminente, ci ca pe o componentă a unei strategii hibride rusești, care include atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.
Moscova pare să testeze limitele, să distragă atenția și să creeze haos, forțând Alianța să se concentreze pe incidente minore, în timp ce pregătește terenul pentru provocări mult mai mari.
Răspunsul decis, dar ponderat, al NATO
La nivel strategic, reacția NATO a fost una de forță demonstrativă, fără a recurge la confruntare. Alianța a activat consultările din cadrul Articolului 4 și a decis să prelungească desfășurarea sistemului antiaerian SAMP/T. Acest sistem mobil, capabil să detecteze aeronave la peste 200 de mile marine și să le angajeze la 93 de mile distanță, este o măsură de descurajare substanțială.
În plus, Alianța și-a extins capacitățile de supraveghere cu un avion avansat de avertizare timpurie, CAEW, un sistem discret, dar extrem de eficient, integrat acum în misiunea Enhanced Vigilance Activity.
Aceste măsuri, combinate cu planuri de securitate suplimentare discutate la Riga sub egida misiunii Eastern Sentry, arată că NATO înțelege gravitatea situației și acționează ferm, dar cu „capul limpede”.
Răspunsul Estoniei este un model de reziliență strategică. Hanno Pevkur subliniază că țara nu se lasă intimidată și că răspunsul său va fi „calm”.
Această atitudine nu înseamnă slăbiciune, ci un angajament ferm de a-și consolida apărarea. Estonia, cu un buget de apărare de 5% din PIB, care urmează să crească la 5,9%, demonstrează că se bazează pe capacitățile proprii, în paralel cu sprijinul NATO, și continuă să susțină Ucraina.
Aceste acțiuni arată că liderii politici estoni au înțeles că provocările Rusiei sunt un maraton, nu un sprint. Ele nu cer o reacție impulsivă, ci o consolidare strategică pe termen lung, atât la nivel militar, cât și la nivel diplomatic și economic.
Incidentele de la granița NATO nu sunt doar un test al apărării aeriene, ci un test al nervilor și al voinței politice. Iar răspunsul Estoniei, sprijinit de NATO, arată că nu vor ceda presiunilor Rusiei.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
