Vine Emmanuel Macron în România? SAFE, umbrela nucleară, parteneriatul strategic - ingredientele pentru o vizită de gradul zero

Surse oficiale spun că o vizită a lui Nicușor Dan în Statele Unite, în luna mai, este posibilă, dar puțin probabilă. Există posibilitatea ca Donald Trump să îl trimită pe Marco Rubio la București, pentru summitul B9 care va avea loc pe 13 mai.

În schimb, președintele Macron ar putea veni în România în jurul datei de 9 mai, posibil chiar de Ziua Europei. În acest context, potrivit acelorași surse, vizita lui Nicușor Dan la Kiev s-ar putea să nu mai aibă loc, mai ales că în aceeași perioadă este programat și summitul B9.

Vizita lui Macron în România vine într-un context extrem de volatil, pe fondul unui dezangajări profunde a SUA din zona Europei, situație în care toate statele par că își ajustează și ranforsează parteneriatele.

De ce e Franța cel mai important partener european, la nivel strategic

Trupe în România

Prezența militară franceză în țara noastră este una consistentă, cu trupe și echipamente militare pentru Grupul de Luptă NATO din România.

Contingentul de militari francezi din Romania, 2023

Franța este națiune-cadru în Batalionul Multinațional de la Cincu, care a fost ridicat la nivel de brigadă, odată cu exercițiul „Dacian Fall” din toamna anului trecut.

Parteneriat Strategic

O componentă vitală a relației privilegiate România-Franța o reprezintă Parteneriatul Strategic dintre cele două țări.

Cele două delegații ar putea concorda o actualizare a dimensiunii de securitate a parteneriatului bilateral.

Trebuie spus că Parteneriatul cu Franța este însoțit de o Foaie de parcurs, un document care include prioritățile de cooperare bilaterală, la nivel european și internațional, dar care nu a mai fost actualizat din 2020, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul mae.

Umbrelă nucleară?

Avionul de luptă multirol Rafale cu racheta de croazieră ASMP-A / Sursa foto: MBDA

Direcția asumată de Paris în privința armelor nucleare este descurajarea avansată, adică o consolidare a descurajării nucleare atât pentru propriul său teritoriu, cât și pentru partenerii europeni.

Macron anunța, acum câteva săptămâni, că Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca sunt gata să se implice în acest demers, dar lista țărilor participante rămâne deschisă.

Nicușor Dan nu a dat un răspuns clar privind eventuala includere a țării noastre în acest mecanism. Președintele a declarat doar că România, ca toate ţările în NATO, este deja sub umbrela nucleară NATO oferită de Statele Unite.

Vizita lui Macron la București ar putea aduce clarificari sub acest aspect.

Cooperare în SAFE

De asemenea, Franța este printre cei mai importanți beneficiari ai fondurilor SAFE accesate de România.

Spre exemplu, cele 12 elicoptere Airbus H225, în valoare de 850 de milioane de euro, sunt cumpărate în comun cu Franța. Un alte exemplu este achiziția de rachete Mistral, în valoare de 652 de milioane de euro.

O altă achiziție prin SAFE este și cea de radare cu bătaie medie. E vorba despre 12 sisteme radar din familia GM200, produse de Thales, în valoare de 258 milioane euro (cumpărate în comun cu Franța). 

SAFE, vital și pentru industria de apărare românească

Potrivit ministrului apărării Radu Miruță, mecanismul SAFE nu doar finanțează achiziții militare, ci stimulează producția realizată în România. În ce măsură, explică chiar oficialul român.

Amintim că țara noastră se află în negocieri avansate cu mai multe companii în vederea semnării contractelor pentru cele 21 de programe de înzestrare care se vor derula prin mecanismul european de împrumut SAFE. Contracte sunt în valoare de 9,53 miliarde de euro.

Estimările ministrului apărării, Radu Miruță, arăta că între 3,5 și 4 miliarde de euro ar putea intra direct în industria națională de apărare, două exemple în acest sens fiind Piranha V și Iveco, realizate în România.

"Avem 11 proiecte care reprezintă cam 70% din valoarea de 9,53 de miliarde (de achiziții militare totale prin SAFE), adică undeva la 6-6,5 miliarde de euro, din care Ministerul Economiei urmează să ne spună ce procent solicită pentru a fi localizat în industria națională de armament (...) Undeva între 50-60% cred că este media de localizare a acestor producții în România", spunea, săptămânile trecute, Radu Miruță.