Defense România Strategica Ucraina a primit 600 de rachete Patriot în 4 ani de război. Statele din Orientul Mijlociu au folosit peste 800 într-o săptămână 

Ucraina a primit 600 de rachete Patriot în 4 ani de război. Statele din Orientul Mijlociu au folosit peste 800 într-o săptămână 

Mai mulţi militari ai armatei ucrainene învață să opereze sistemul de apărare antiaeriană Patriot oferit de Germania. Sursa foto: Bundeswehr.
Ucraina a primit aproximativ 600 de rachete moderne pentru sistemele Patriot de la începutul invaziei ruse la scară largă, potrivit consilierului pentru comunicații al președintelui ucrainean, Dmytro Lytvyn, citat de publicația The New York Times.

Datele contrastează flagrant cu situația din Orientul Mijlociu. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și comisarului european pentru apărare și spațiu Andrius Kubilius, în primele zile ale războiului cu Iranul de săptămâna trecută, statele din regiune au folosit peste 800 de rachete Patriot pentru a respinge atacurile iraniene.

Aceste sisteme au fost utilizate pentru a intercepta mai mult de 2.000 de drone kamikaze iraniene și peste 500 de rachete balistice lansate în timpul atacurilor.

Kubilius a precizat că presiunea asupra sistemelor de apărare aeriană este ridicată și în Ucraina. Potrivit acestuia, Rusia a efectuat aproximativ 2.000 de atacuri cu rachete împotriva Ucrainei în 2025, dintre care 900 au fost cu rachete balistice. Interceptarea acestor ținte necesită un număr mare de sisteme și interceptori de apărare antiaeriană.

În același timp, producția globală de interceptori pentru sistemele Patriot este limitată. Compania americană Lockheed Martin a produs în 2025 aproximativ 600 de rachete PAC-3, modelul utilizat pentru interceptarea rachetelor balistice. Kubilius a afirmat că Statele Unite nu vor putea furniza simultan suficiente rachete Patriot țărilor din Golf, propriilor forțe armate și Ucrainei.

Autoritățile ucrainene vorbesc despre un deficit critic de interceptori pentru sistemele Patriot. Cu toate acestea, Zelenski a declarat că operația militară din Orientul Mijlociu nu a afectat până acum livrările de armament către Ucraina în cadrul programului PURL program, care continuă să funcționeze ca înainte.

Pentru a compensa deficitul de armament, Kievul a propus statelor din Orientul Mijlociu un schimb de capabilități militare. Ucraina s-a oferit să furnizeze drone interceptoare dezvoltate de industria ucraineană în schimbul unor sisteme de apărare mai puternice necesare pentru interceptarea rachetelor balistice rusești.

De asemenea, Ucraina a declarat că este pregătită să ofere sprijin statelor din regiune în schimbul sprijinului diplomatic pentru a exercita presiuni asupra Rusiei în vederea unui armistițiu. Zelenski a afirmat că unele state din Orientul Mijlociu au „relații foarte puternice cu Rusia”.

Potrivit președintelui ucrainean, prima echipă de experți ucraineni, împreună cu drone interceptoare, a plecat în Orientul Mijlociu pe 6 martie, iar o a doua echipă urmează să fie trimisă în perioada următoare

Există totuși o frustrare ucraineană

Referirile la discrepanța mare dintre numărul de rachete alocat Ucrainei si cel pentru statele din Golf reflectă o nemulțumire a autorităților ucrainene, deși s-a evitat o exprimare directă a acesteia.

Frustrarea este în mare parte explicabilă dacă sunt analizate datele privind consumul și producția acestor muniții. Interceptarea unei rachete balistice necesită de regulă cel puțin un interceptor, iar în multe cazuri sunt lansate două pentru a crește probabilitatea de distrugere a țintei. În aceste condiții, necesarul real pentru a contracara 900 de rachete balistice poate depăși 1.000–1.500 de interceptori, fără a lua în calcul nevoia de a menține rezerve operaționale.

Comparația făcută de liderul ucrainean cu situația din Orientul Mijlociu amplifică această percepție. Din perspectiva Kievului, faptul că în Golf s-au consumat într-un interval de câteva zile mai multe interceptoare decât a primit Ucraina în patru ani de război arată presiunea asupra propriilor capacități de apărare antiaeriană.

În același timp, situația este influențată și de limitele producției globale. Cele 600 de rachete produse de compania americană Lockheed Martin, în 2025 trebuie împărțite între armata Statelor Unite, aliații NATO, statele din Orientul Mijlociu și Ucraina. În aceste condiții, chiar dacă există sprijin politic pentru Kiev, capacitatea industrială actuală nu permite livrarea rapidă a unor cantități foarte mari de interceptori.

Pe de altă parte, Kievul înțelege și raționamentul pragmatic al Washingtonului. Rachetele interceptoare Patriot sunt unele dintre cele mai rare și costisitoare tipuri de muniție antiaeriană, fiecare interceptor PAC-3 viind evaluat la aproximativ 3–4 milioane de dolari. Statele din Orientul Mijlociu sunt aliați direcți ai SUA și găzduiesc baze militare americane. Prin urmare, utilizarea prioritară a interceptorilor pentru apărarea acestor baze sau a Israelului este considerată de SUA o prioritate strategică imediată. 

De aici și propunerea Kievului, considerată reciproc avantajoasă, de utilizare extinsă a dronelor interceptoare ucrainene pentru economisirea interceptorilor PAC-3 - mai greu de produs și mult mai costisitori - folosirea acestora exclusiv împotriva rachetelor balistice și, eventual, redistribuirea avantajoasa a acestora. 

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes