Radiografia unei interceptări reuşite cu sistemul Patriot: Cum a pierdut Rusia două dintre cele mai valoroase avioane tactice în doar câteva ore
29 Ianuarie 2026
Platforma Crimeea, un summit desfăşurat luni la iniţiativa Ucrainei şi care a reunit la Kiev reprezentanţi din 46 de ţări, a adoptat o declaraţie finală în care a condamnat ocuparea şi militarizarea peninsulei anexate de Rusia în 2014, transmite agenţia EFE.
Participanţii nu recunosc şi condamnă în continuare ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, care constituie o provocare directă la adresa securităţii internaţionale, şi îşi confirmă angajamentul faţă de suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială ale Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute internaţional, semnalează documentul, adoptat cu o zi înaintea aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenţei Ucrainei.
Orice modificare a statutului Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol ca parte integrantă a teritoriului suveran al Ucrainei nu este şi nu va fi recunoscută, arată declaraţia comună, potrivit Agerpres.
Documentul avertizează că militarizarea în curs în Crimeea subminează securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre.
Semnatarii declaraţiei mai notează că eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia provizorie şi anexarea ilegale sunt inadmisibile şi condamnă încălcările drepturilor omului în peninsulă. Statele semnatare menţionează, de asemenea, că vor examina noi sancţiuni împotriva Rusiei.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a susţinut la summit că a început numărătoarea inversă pentru dezocuparea peninsulei Crimeea, a menţionat că declaraţia finală adoptată este deschisă semnării ei şi de alte state sau organizaţii.
Pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, Kievul a dezvoltat o strategie de dezocupare a peninsulei, dar Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional în vederea eliberării peninsulei, a admis Volodimir Zelenski, care a cerut consolidarea sancţiunilor împotriva Moscovei.
El a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o bază militară şi că în Crimeea sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.
În acest timp, Kremlinul a calificat drept antirusesc summitul organizat de Ucraina. Considerăm că acest eveniment este extrem de inamical faţă de ţara noastră. (...) Percepţia noastră este absolut fără echivoc, îl tratăm ca pe un act antirusesc, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage concluziile corespunzătoare.
Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 sunt reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor. La summit a luat parte şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
România a fost şi va continua să fie un susţinător "ferm" al suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei şi rămâne "ferm" angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării "ilegale" a Crimeii de către Federaţia Rusă, a declarat, luni, la Kiev, premierul Florin Cîţu, la deschiderea Summitului de lansare a Platformei internaţionale Crimeea.
Prețul stabilității de moment și iluzia „bandajului” diplomatic: Cum a transformat negocierea Groenlandei pilonul european al NATO într-un ''produs politic'' tranzacționabil
