Conform unor surse citate de Politico, documentul, ajuns deja pe masa Secretarului de Război, Pete Hegseth, reprezintă o ruptură totală față de linia de politică externă a ultimelor decenii.
O astfel de schimbare ar însemna o abandonare, cel puțin temporară, a „misiunii sfinte” de a ține în frâu ambițiile Beijingului și Moscovei, o sarcină pe care atât democrații, cât și republicanii o considerau esențială.
Arhitectul unei noi ere: Elbridge Colby, „izolaționistul” cu un trecut de „șoim”
Aparenta contradicție din document are un nume: Elbridge Colby. Subsecretar de Război pentru Politică, Colby este autorul principal al draftului, iar propunerile sale par a fi un paradox. Până de curând, Colby era considerat un „șoim anti-China”, un fervent susținător al ideii că toate eforturile americane trebuie concentrate pe rivalitatea cu Beijingul.
Dar, în paralel, el a promovat mereu o politică de izolaționism, militând pentru retragerea din angajamentele externe ale SUA, inclusiv din confruntarea cu Rusia în Europa.
Această a doua latură ideologică a lui Colby a explicat, de altfel, și inițiativa sa de a opri furnizarea de arme către Ucraina, chiar și din pachetele de ajutor deja aprobate. Alinierea sa cu viziunea izolaționistă a vicepreședintelui JD Vance a consolidat această tendință.
Surprinzător, această nouă direcție strategică nu este doar o intenție, ci a început deja să prindă contur în ultimele luni. Administrația Trump a activat mii de membri ai Gărzii Naționale pentru a combate infracționalitatea în orașe precum Los Angeles și Washington. Trupe au fost desfășurate de-a lungul graniței cu Mexic, iar recent o misiune militară americană a dus la uciderea a 11 membri ai grupării criminale venezuelene Tren de Aragua în apele internaționale.
Mai mult, Pete Hegseth a anunțat public că Armata SUA este pregătită să acționeze pentru a schimba regimul de la Caracas, iar Washington a trimis deja distrugătoare purtătoare de rachete și avioane F-35 în Marea Caraibilor. Aceste acțiuni, aparent disparate, sunt, de fapt, dovezi ale unei noi priorități: securitatea internă și stabilitatea regiunii.
Avertismentele aliaților: „Vechea promisiune americană este pusă sub semnul întrebării”
Analiștii și aliații americani sunt în stare de alertă. O persoană familiarizată cu documentul a avertizat că „Aceasta va fi o schimbare majoră pentru SUA și aliații săi pe multiple continente. Vechea promisiune americană de încredere este pusă sub semnul întrebării.”
Temerile sunt întemeiate. O viitoare revizuire a dislocării globale a forțelor americane ar putea duce la retragerea a zeci de mii de soldați din Europa și Orientul Mijlociu. Deja, Inițiativa de Securitate pentru Țările Baltice, care acorda sute de milioane de dolari Estoniei, Letoniei și Lituaniei pentru a-și consolida apărarea, urmează să-și piardă finanțarea.
O veste care, potrivit unui diplomat european, slăbește capacitatea de descurajare a NATO și încetinește achiziția de sisteme americane vitale, precum HIMARS.
În ciuda asigurărilor președintelui Trump că trupele din Polonia nu vor fi retrase, perspectiva unei „reculări” strategice a Statelor Unite pare tot mai plauzibilă, lăsând aliații să se întrebe dacă nu cumva vor fi nevoiți să-și asume singuri responsabilitatea pentru propria securitate.