Al doilea Ramstein din Europa nu va fi la Kogălniceanu. Polonia ridică Fort Trump, o garnizoană care va costa jumătate de miliard
18 Februarie 2026
Iranul a anunțat ieri închiderea temporară a Strâmtorii Hormuz, pentru prima dată după anii 1980, pe fondul mobilizării militare fără precedent a SUA în Marea Arabiei.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a anunțat marți că porțiuni din calea navigabilă strategică vor fi închise timp de câteva ore pentru exerciții navale cu muniție de luptă.
De ce e importantă Strâmtoarea Hormuz?
Strâmtoarea Hormuz este considerată cel mai important punct de tranzit strategic pentru piața globală a energiei, fiind „artera” prin care circulă zilnic aproximativ 21 de milioane de barili de petrol, ceea ce reprezintă peste 20% din consumul mondial. Importanța sa derivă din faptul că este singura cale de acces către largul mării pentru marii producători din Golful Persic (precum Arabia Saudită, Irak, Kuweit sau Emiratele Arabe Unite), fiind totodată esențială pentru transportul gazelor naturale lichefiate (LNG) din Qatar.
Există temeri majore că un potențial război de mare intensitate în Orient va închide strâmtoarea.
Orice instabilitate sau amenințare cu închiderea acestei căi navigabile de către Iran poate declanșa imediat o undă de șoc pe piețele bursiere și o creștere a prețurilor la combustibil, având potențialul de a destabiliza întreaga economie globală.
Iranul amenință că va transforma cel mai modern portavion construit vreodată USS Gerald R. Ford în „submarin”
Photo source: U.S. Navy
În contextul tensiunilor din regiune, remarcă și The Telegraph, liderul suprem al Iranului a amenințat că va trimite portavioanele americane pe „fundul mării”.
În regiune deja se află portavionul american USS Abraham Lincoln, împreună cu grupul său de luptă, în timp ce USS Gerald R. Ford, cea mai modernă și scumpă navă construită vredată, se îndreaptă și ea spre Orientul Mijlociu.
Exercițiile navale pe care iranienii le-au făcut în Strâmtoarea Hormuz s-au desfășurat la nord-vest de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln.
Sursa citată amintește că Iranul nu a închis niciodată complet strâmtoarea, deși a amenințat de mai multe ori că o va face.
În timpul așa-numitului „război al navelor petroliere” din anii 1980, Iranul și Irakul au atacat ambele transporturile de petrol din Golful Persic, Iranul minând apele internaționale și atacând navele cu bărci rapide și rachete. De atunci, în ciuda tensiunilor, ea nu a mai fost închisă nici parțial până azi.
Între timp negocierile dintre americani și iranieni privind programul nuclear iranian continuă la Geneva, fără însă să se fi ajuns la un consens.
Conform analizelor Defense Intelligence Agency (DIA) și ale think-tank-ului Center for Strategic and International Studies (CSIS), Iranul deține capacitatea tehnică de a amenința serios portavioanele americane prin intermediul unei strategii de tip „Anti-Access/Area Denial” (A2/AD), bazată pe cel mai mare arsenal de rachete balistice și de croazieră din regiune, precum și pe roiuri de drone kamikaze și mine marine.
O aeronavă EA-18G Growle, pregătindu-se să aterizeze pe portavionul USS Gerald R. Ford. Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD)
Deși portavioanele beneficiază de sisteme de apărare de ultimă generație precum Aegis, un raport al U.S. Naval Institute subliniază că Iranul ar putea încerca să „satureze” apărarea maritimă printr-un atac masiv și coordonat din mai multe direcții, folosind inclusiv rachete balistice anti-navă, precum varianta Khalij Fars, ceea ce ar putea provoca daune semnificative sau chiar scoaterea din luptă a unei nave de mari dimensiuni, în ciuda superiorității tehnologice a SUA.
Iranul a mai amenințat că în cazul unei intervenții militare a SUA asupra sa va lovi bazele americane din regiune, precum și Israelul.
Amintim că regimul teocrat condus de ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, a săvârșit una din cele mai sângeroase represiuni din ultimul secol, după ce zeci de mii de oameni au fost uciși sau arestați ca urmare a protestelor masive împotriva puterii politice care au izbucnit de la finalul lui decembrie 2025 încoace în marile orașe iraniene. Protestele au izbucnit din cauza situației economie dificile și au preluat ulterior revendicări politice, regimul fiind în cea mai dificilă situație din 1979 încoace.
