În urma unei vizite oficiale efectuate de președintele Vladimir Putin la Uzina de Aviație din Irkutsk, Rusia a oficializat o nouă direcție prioritară, anume transformarea aeronavei de școală și antrenament Yak-130 într-o platformă de atac și interceptare ușoară, denumită Yak-130M.
Obiectivul este o platformă aeriană pentru combaterea dronelor.
Dronă ucraineană de recunoaștere de tip SHARK-M. Photo source: Ukrspetssystems
Misiunea oficială a noii versiuni M depășește cadrul tradițional al instruirii piloților, căci noua aeronavă va fi optimizată pentru detectarea și distrugerea dronelor aeriene de mari dimensiuni (multicoptere și vehicule de tip aripă fixă), precum și a ambarcațiunilor maritime fără echipaj care au provocat pierderi grele Flotei Ruse din Marea Neagră.
Modificarea marchează ceea ce experții militari ruși numesc începutul „renașterii aviației de apărare antiaeriană”, o categorie distinctă de forțe care fusese dizolvată strategic în ultimii zeci de ani, dar care devine imperativă în contextul noilor amenințări simetrice și asimetrice.
Yak-130M, noul avion „vechi” pentru combaterea dronelor. Ce modificări au adus rușii
Yak-130 rus, photo source: Rulexip @WIKIPEDIA
Până la anunțarea pachetului de modernizare M, platforma Yak-130 a funcționat predominant pentru antrenament.
Noul Yak-130M trece însă pragul către un avion ușor de vânătoare și atac, multirol. Pentru a face față noilor cerințe ale câmpului de luptă, aeronava primește modificări structurale și avionice de anvergură. Potrivit publicației ruse Vzglyad, versiunea M va dispune de sisteme de detecție și radiolocație modernizate, astfel că avionul va fi dotat cu un radar dedicat de bord și senzori optoelectronici capabili să identifice ținte cu amprentă radar și termică redusă, cum sunt dronele din clasele medii și grele.
Va fi integrat și un echipament care permite localizarea rapidă și transmiterea coordonatelor în timp real pentru munițiile de înaltă precizie, dar și ghidarea rachetelor aer-aer de pe pilonii acroșați sub aripi.
Sursa citată mai scrie că în timp ce o dronă tip aripă fixă se deplasează cu o viteză medie de doar 140–150 km/h, Yak-130M poate atinge o viteză maximă de 960 km/h, dar are o viteză critică de angajare (stall speed) de aproximativ 165 km/h. Acest lucru îi permite să se apropie de dronă, să reducă viteza și astfel să aibă o „fereastră” scurtă de timp de angajare.
Problema pentru ruși e că Yak-130M va fi disponibil abia în 2029. Asta în cel mai fericit caz
Iak-130, photo source: Ministerul rus al Apărării
Eficiența acestei metode de vânătoare împotriva dronelor urmează să fie validată complet pe parcursul programului de încercări, a cărui finalizare este preconizată pentru decembrie 2028.
Dacă testele vor confirma că echipajul poate gestiona cu succes aceste limite fizice la limita angajării în viteză mică, intrarea oficială a Yak-130M în serviciul operativ a noii platforme este estimată pentru anul 2029.
Până atunci se pot întâmpla însă multe iar dacă ne uităm pe calendarul privind dezvoltarea unor alte platforme aerospațiale ruse, precum Su-57 sau Su-75, provocările tehnice au dus la întârzieri majore.
Însă pe lângă componenta tehnică, din punct de vedere economic, un alt atu al platformei este eficiența sa financiară, spun rușii. Deși păstrează avantajele specifice unei platforme cu reacție, viteza mare de reacție și timpul redus de ajungere în zona de interceptare, costul per oră de zbor și cheltuielile de achiziție sunt incomparabil mai mici față de cele ale unui interceptor greu precum Su-30SM.
Experții ruși citați de publicația menționată arată că ucrainenii reușesc să angajeze drone cu avioane MiG-29, F-16 sau Mirage 2000 - lucru realizat recent și de piloții noștri de F-16, odată cu doborârea a trei drone ruse care au intrat neautorizat în spațiul nostru aerian, în trei zile consecutiv -, dar acest lucru s-ar putea face mult mai bine, atât din perspectivă tehnică cât și financiară, cu astfel de avioane de antrenament, într-o versiune dezvoltată special pentru combaterea dronelor.