Defense România Strategica Rusia reduce producția de rachete în favoarea sistemelor fără pilot: 7 milioane de drone pe an, noua țintă de înarmare

Rusia reduce producția de rachete în favoarea sistemelor fără pilot: 7 milioane de drone pe an, noua țintă de înarmare

Rusia desfășoară pe frontul din Ucraina noi drone cu fibră optică rezistente la bruiajul electronic. Sursa foto: United24media.com.
Rusia își schimbă strategia de producție militară și reduce fabricarea rachetelor, concentrându-se în schimb pe producția de drone. Informația a fost prezentată de președintele Volodimir Zelenski, care a citat date ale serviciilor de informații ucrainene.

Potrivit acestora, Rusia intenționează să producă în acest an aproximativ 7 milioane de drone FPV (drone controlate de la distanță prin cameră video). Liderul ucrainean a explicat că Moscova a ajuns la concluzia că aceste sisteme sunt mai eficiente decât rachetele în multe situații de luptă.

„O rachetă poate fi interceptată de apărarea antiaeriană, dar în cazul dronelor situația este diferită: dacă sunt lansate 500, pot fi doborâte 470–480, însă restul ajung la țintă”, a spus Zelenski în discuția cu jurnaliștii.

Președintele ucrainean a afirmat că și Ucraina își propune să producă un număr similar de drone FPV în acest an. El a adăugat că Rusia crește în special producția de drone de atac și de drone controlate prin cablu de fibră optică, sisteme mai greu de bruiat electronic.

În același timp, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că Rusia intenționează să își mărească rapid structurile militare dedicate sistemelor fără pilot. Până în aprilie, numărul militarilor implicați în unitățile de drone ar urma să ajungă la aproximativ 101.000 de persoane.

Rusia preia tot mai fidel modelul ucrainean  

Pentru majoritatea experților militari este limpede că decizia Moscovei de a investi masiv în drone este influențată de rezultatele obținute de Ucraina pe câmpul de luptă prin utilizarea acestor sisteme.

Ultimele date sugerează că dronele ucrainene pot lovi acum ținte aflate la până la 150 de kilometri de linia frontului, în timp ce cu foarte puțin timp în urmă raza de acțiune a acestora era estimată la aproximativ 50 de kilometri.

Kateryna Stepanenko, coordonatoarea grupului de analiză privind Rusia din cadrul ISW, afirmă că această strategie a marcat un punct de cotitură în modul de utilizare a dronelor pe câmpul de luptă. Potrivit acesteia, operațiile devin mult mai sistematice și implică o planificare complexă.

Analiza imaginilor video geolocalizate arată că dronele ucrainene nu lovesc doar vehicule aflate în mișcare pe drumuri, ci și poziții de lansare a dronelor rusești, puncte de asamblare, depozite și alte obiective logistice importante.

În centrul acestei strategii se află Centru de comandă pentru lovituri în adâncime, o structură creată la începutul anului 2026 de Forțele Sistemelor Autonome pentru a coordona loviturile cu drone asupra țintelor aflate în spatele liniilor ruse.

Apariția acestei structuri marchează trecerea Ucrainei la un model de război centrat pe rețea, în care planificarea și schimbul de informații în timp real permit lovirea simultană a mai multor obiective fără deplasări masive de trupe.

Potrivit analistului Anton Zemlîanîi, precizia, coordonarea și avantajul tehnologic au devenit elementele centrale ale acestei strategii.

Prin extinderea razei de acțiune a dronelor și atacurile repetate asupra logisticii ruse, Ucraina încearcă să îngreuneze deplasarea echipamentelor militare către linia frontului. Scopul este de a obliga trupele ruse să parcurgă distanțe mari pe jos pentru a ajunge în pozițiile lor, ceea ce le reduce capacitatea de a menține liniile defensive.

Aceste atacuri au dus la pierderi semnificative pentru Rusia, inclusiv sisteme scumpe de apărare antiaeriană și radare, echipamente care sunt dificil de înlocuit rapid.

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes