Defense România News Orban prezintă alegerile parlamentare din aprilie ca o alegere între „război și pace”

Orban prezintă alegerile parlamentare din aprilie ca o alegere între „război și pace”

Viktor Orban / facebook
Pe măsură ce economia ungară stagnează, Orban își joacă ultimele cărți pentru a câștiga alegerile: frica de război și mesajul anti-ucrainean.

Confruntat cu perspectiva pierderii puterii după 16 ani la conducerea Ungariei, premierul ungar Viktor Orbán apelează la  termeni dramatici: „război sau pace”. Mesajul său, repetat insistent în ultimele săptămâni, mizează pe teama generată de conflictul din Ucraina și pe dorința unei părți a electoratului de a evita orice implicare directă.

În același timp, Orban canalizează spre ucraineni vina pentru începerea războiului, iar asta e o copie la indigo a propagandei ruse. Apropo, despre Rusia și agresiunea rusă, Orban nu suflă niciun cuvânt.

Nu e prima astfel de declarație a liderului ungar și nici cea mai agresivă. Chiar zilele trecute, Viktor Orbán a criticat aspru planul Uniunii Europene de a admite Ucraina în UE cât mai curând posibil. ”Noul plan este o declaraţie de război deschisă împotriva Ungariei”, scrie Orban pe rețelele de socializare.

Liderul partidului naționalist Fidesz susține că doar el poate garanta stabilitatea țării 

Revenind la atacurile lui Orban la opoziția ungară, premierul ungar afirmă că adversarii săi ar alinia Ungaria la deciziile Bruxelles-ului privind sprijinul pentru Kiev. „Pentru pace, Fidesz este alegerea sigură”, a transmis el alegătorilor, încercând să fixeze campania într-un registru existențial.

Guvernul de la Budapesta a mobilizat un amplu aparat de comunicare:

  • alegătorii primesc scrisori prin care sunt îndemnați să semneze o „petiție națională” împotriva ajutorului financiar european pentru Ucraina;
  • televiziunea publică preia constant mesajele executivului,
  • panourile stradale îi înfățișează pe liderul opoziției, Peter Magyar, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sugerând o alianță care ar direcționa „bani pentru Ucraina”,
  • în acest timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski e prezentat doar în poziția în care cere armament.

Relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles nu este nouă. Orbán a contestat în repetate rânduri deciziile Uniunea Europeană, atât pe tema statului de drept, cât și a sprijinului pentru Ucraina.

În paralel, a menținut o relație puțin spus pragmatică cu Moscova (o relație pragmatică clădește India, care cumpără gaz rusesc, dar nu acuză Kievul că ar fi vinovat de începerea războiului). Evident, Orban refuză să ajute Kievul și susține că aderarea Ucrainei la UE nu este realistă pe termen mediu.

De cealaltă parte, partidul de centru-dreapta Tisza promite resetarea relațiilor cu Bruxelles-ul și deblocarea fondurilor europene înghețate. Formațiunea evită însă o poziționare radical diferită în privința Ucrainei: respinge o aderare accelerată și propune organizarea unui referendum obligatoriu pe această temă, semn că subiectul divide profund societatea.

Accentul pus pe război ascunde dificultățile economice interne

După șocul inflaționist provocat de invazia rusă din 2022, economia maghiară a încetinit, iar costul vieții rămâne o preocupare majoră. În lipsa unor rezultate economice spectaculoase, Orbán își construiește discursul în jurul ideii de stabilitate și securitate, sugerând că schimbarea ar aduce haos.

Strategia amintește de retorica dură privind migrația, adoptată de Orbán încă din 2015, când a ridicat garduri la frontieră pentru a bloca fluxul de migranți.

Sondajele recente arată o societate polarizată.

Opoziția față de sprijinul financiar european pentru Ucraina a crescut semnificativ, iar majoritatea respondenților resping ideea aderării Kievului la UE. În același timp, Tisza conduce în unele cercetări sociologice în rândul alegătorilor hotărâți, mizând pe un program centrat pe combaterea corupției și relansarea economiei.

În cele din urmă, scrutinul din aprilie nu va fi doar un test pentru longevitatea politică a lui Viktor Orbán, ci și un barometru al direcției strategice a Ungariei: continuitate și confruntare cu Bruxelles-ul sau o tentativă de recalibrare europeană. Între temerile legate de război și presiunile economice interne, alegătorii maghiari sunt chemați să decidă nu doar un guvern, ci și traiectoria țării într-un moment de răscruce pentru întreaga regiune.

Ciprian Dumitrache-Cotu este jurnalist și s-a alăturat DefenseRomania în 2021, fiind interesat de istorie, teme de securitate și război informațional. Urmărește îndeaproape evoluțiile din Ucraina încă dinaintea invaziei ruse din 2022, inclusiv ca observator la fața locului.
Alte știri de interes