Miruță: România nu trimite trupe în Groenlanda! Ministrul Apărării denunță un fake news rostogolit în ultimele 24 de ore
13 Ianuarie 2026
În capitala germană, la scurt timp după o teleconferință tensionată și plină de implicații strategice, liderii europeni s-au văzut confruntați cu o ecuație politică neașteptată. De la discuțiile lor online, de miercuri, cu Președintele american Donald Trump, a reieșit o schiță a unei păci post-conflict în Ucraina, o schiță care ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri.
O sursă familiarizată cu discuțiile a dezvăluit pentru Politico, iar informația a fost confirmată de un diplomat european și un oficial britanic, că Președintele Trump ar fi transmis un mesaj clar: Statele Unite sunt pregătite să contribuie la garantarea securității Ucrainei odată ce un acord de pace este încheiat, dar un singur aspect ar fi pus în joc: NATO nu va fi implicată în acest proces.
Această condiție este deosebit de importantă, mai ales că, așa cum a declarat Președintele francez Emmanuel Macron, o solicitare similară a venit „cu o forță particulară” din partea Rusiei.
Un „cui al lui Pepelea” în planul de pace
Declarația lui Trump, comunicată în timpul unei videoconferințe la care au participat liderii „Coaliției Voluntare” și Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a adus o notă de incertitudine în rândul partenerilor occidentali.
Deși Trump a afirmat că Statele Unite și toți aliații dispuși să participe ar trebui să ofere garanții de securitate, excluderea NATO din această ecuație reprezintă o turnură dramatică, ce pune sub semnul întrebării însăși fundația securității transatlantice.
Conform surselor, Trump a evitat să detalieze forma exactă a garanțiilor, dar a subliniat că America nu va continua să furnizeze direct arme sau trupe Ucrainei, chiar dacă ar putea permite vânzarea de armament către țările europene, pentru a fi folosite de Kiev.
Acest scenariu, mai degrabă limitat, ar putea dezamăgi susținătorii ucraineni care speră la garanții solide, capabile să descurajeze o viitoare agresiune a Rusiei.
Mizele întâlnirii din Alaska și „liniile roșii” ucrainene
Această discuție crucială a avut loc înaintea întâlnirii anticipate dintre Președintele Trump și liderul rus Vladimir Putin, programată pentru vineri, 15 august, în Alaska. Summitul, care se va desfășura în absența directă a Președintelui Zelenski, a stârnit temeri în rândul europenilor că destinul Ucrainei și securitatea Europei ar putea fi decise fără participarea Kievului.
În acest context, conferința video a fost o încercare a liderilor europeni de a-și coordona pozițiile cu Trump. Președintele Macron a subliniat că „teritoriile nu vor face obiectul negocierilor” cu nimeni în afară de Zelenski, iar Cancelarul german Friedrich Merz a precizat că orice discuție teritorială ar porni de la linia actuală de contact, iar „recunoașterea legală a teritoriilor ocupate nu este luată în considerare”.
Un mesaj similar a venit și de la Ministrul de Externe francez, Jean-Noel Barrot, care a scris pe X (fostul Twitter) că Trump a promis că va cere lui Putin o „încetare a focului necondiționată” și că orice discuție viitoare despre teritoriul ucrainean va avea loc doar în prezența lui Zelenski.
Președintele Zelenski a confirmat că a discutat cu Trump despre „garanții de securitate fiabile” și că omologul său american a arătat sprijin pentru acest concept, fiind dispus să participe. Cu toate acestea, el a reiterat că, în virtutea Constituției Ucrainei, nicio problemă teritorială nu poate fi discutată fără implicarea directă a poporului ucrainean.
Înainte de summitul din Alaska, alianța occidentală pare să se afle într-un moment de cumpănă, cu unii lideri exprimându-și speranța că rezultatul discuțiilor va fi o încetare imediată a focului.
Însă, decizia lui Trump de a scoate NATO din ecuație ar putea reprezenta un test fundamental pentru solidaritatea Alianței și ar putea crea un precedent periculos pentru viitoarele aranjamente de securitate în Europa.
