Lipsa de încredere în capacitatea aliaților occidentali: De ce analizează Polonia dezvoltarea propriului arsenal nuclear în fața agresiunii ruse

Într-un interviu recent acordat televiziunii Polsat și analizat de publicația acum de publicaţia 19FortyFive, liderul de la Varșovia a susținut public aderarea Poloniei la proiectul nuclear, marcând intenţia unei schimbări radicale de doctrină militară.

Pe măsură ce conflictul din Ucraina continuă în 2026, Varșovia refuză să mai accepte un statut de inferioritate strategică și caută instrumente de descurajare care să asigure supraviețuirea statului polonez în fața expansionismului rusesc.

Poziția președintelui Nawrocki se fundamentează pe realitatea geografică a Poloniei, aflată direct la granița cu Ucraina și Belarus. Având în vedere că Belarus execută integral directivele militare ale Moscovei, prezența forțelor ruse la frontiera estică a Poloniei a modificat fundamental calculele de apărare.

Opțiunile strategice pe care Polonia le are

Administrația de la Varșovia evaluează în prezent trei modalități de acțiune pentru a consolida securitatea națională: integrarea în mecanismul NATO de partajare nucleară prin găzduirea bombelor B61 americane, solicitarea unor garanții de protecție directă din partea Franței și a Marii Britanii sau dezvoltarea unei capacități nucleare proprii.

Dezvoltarea unui program nuclear polonez ar constitui o încălcare a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), însă decidenții polonezi invocă eșecul garanțiilor externe din anul 1939 pentru a susține necesitatea unei autonomii militare totale. Lipsa de încredere în capacitatea aliaților occidentali de a interveni prompt, combinată cu incertitudinea privind asistența militară a Statelor Unite pe termen lung, a determinat Polonia să analizeze posibilitatea unui arsenal nuclear propriu . 

Deși acest demers ar genera consecințe diplomatice și legale severe, Varșovia consideră că riscul de a rămâne fără o forță de descurajare reală este superior riscului de izolare politică sau economică.

În ceea ce privește reacția Moscovei, președintele Nawrocki a precizat că Rusia manifestă agresivitate față de orice decizie suverană a Poloniei, ceea ce face ca amenințarea rusească să fie o constantă indiferent de direcția de înarmare aleasă. Scopul Poloniei în 2026 este obținerea unei capacități de reacție care să nu depindă de procesele decizionale externe de la Bruxelles sau Washington.

Această evoluție indică o fragmentare a arhitecturii de securitate europene, unde statele aflate în proximitatea directă a conflictului prioritizează înarmarea nucleară în detrimentul tratatelor internaționale care s-au dovedit incapabile să prevină modificarea frontierelor prin forță.