Radu Oprea spune că „România trebuie să obțină transfer real de tehnologie”. Ministrul a fost prezent la „Masa rotundă a industriei de apărare” organizată de DefenseRomania
10 Noiembrie 2026
Anul 2027 trebuie să marcheze trecerea de la semnarea contractelor și anunțarea investițiilor la începerea efectivă a proiectelor din industria de apărare. Este unul dintre mesajele transmise de Cătălin Podaru, reprezentant al grupului Leviatan și al patronatului ROMDEF, la masa rotundă a industriei de apărare organizată pe 10 noiembrie de DefenseRomania, eveniment care a pregătit conferința DefenseRomania Security Dialogue din 2027.
Cătălin Podaru a vorbit despre nevoia unei evidențe clare a furnizorilor, inclusiv din zona tehnologiilor dual-use, despre reducerea timpilor pentru avizarea investițiilor strategice și despre oportunitățile pe care România le are în domenii precum inteligența artificială și securitatea cibernetică.
Cătălin Podaru, CEO Leviatan Design și președinte ROMDEF, în timpul „Mesei rotunde a apărării” organizată de DefenseRomania
Podaru consideră că programele de înzestrare, inclusiv cele din SAFE, trebuie să reprezinte o investiție pentru economia României, nu doar o cheltuială pentru achiziția de echipamente. Pentru aceasta, trebuie să înceapă efectiv localizarea producției și dezvoltarea capacităților industriale.
„Dacă anul acesta, anul 2026, a fost anul semnăturilor și contractărilor, sper că anul 2027 să fie în primul rând anul construcțiilor și al șantierelor în industria de apărare și nu numai”, a afirmat directorul patronatului ROMDEF.
Acesta a explicat că experiența grupului Leviatan în proiecte de infrastructură strategică a arătat cât de importantă este pregătirea investițiilor. Unele proiecte au fost realizate la timp pentru că infrastructura necesară exista deja, în timp ce altele au înregistrat întârzieri tocmai din cauza lipsei acesteia.
O evidență mai transparentă a furnizorilor, inclusiv cei din zona dual-use. Registru care va fi pus la dispoziția instituțiilor
O altă problemă semnalată de Podaru este lipsa unei imagini suficient de clare asupra companiilor care pot contribui la lanțurile de aprovizionare ale industriei de apărare.
ROMDEF lucrează la realizarea unei liste cu furnizorii utili industriei de apărare, arată Podaru. ”Lucrăm la un registru pe care să-l punem la dispoziție instituțiilor, care să conțină nu doar companiile din industria de apărare, ci și companiile care pot produce”.
Evidența nu ar trebui să cuprindă doar producătorii tradiționali de echipamente militare, ci și firmele care pot furniza componente și tehnologii cu utilizare duală.
„Orice echipament militar sau orice investiție locală spune pe lanțul de aprovizionare în zona dual-use de unde se fabrică componenta aia și cealaltă”, a explicat Podaru, adăugând că, de multe ori, furnizorii necesari sunt identificați tocmai în această zonă.
Reprezentantul Leviatan a subliniat și importanța predictibilității pentru companii, în special în ceea ce privește planurile de investiții multianuale. În același timp, ROMDEF dorește să colaboreze cu celelalte patronate din domeniu, inclusiv PATROMIL și OPIA, pentru stabilirea unor criterii care să permită evaluarea anuală a rezultatelor localizării producției. Printre indicatorii propuși se numără valoarea sumelor investite în industria românească și numărul de angajați implicați.
Merită să adăugăm aici un exemplu relevant din industria turcă de apărare, care nu se concentrează doar pe ”companii-campion”, ci are o rețea extinsă de furnizori locali, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii. Astfel, cei 7-8 mari jucători ai industriei turce sunt susținuți de aproximativ 3.000 de companii furnizoare. O asemenea bază industrială extinsă reprezintă unul dintre avantajele modelului turc și arată de ce dezvoltarea ecosistemului de furnizori este la fel de importantă ca atragerea marilor producători.
Birocrația întârzie investițiile. Podaru spune că nu a văzut efectele centralizării avizării
Un alt punct important al intervenției a fost nevoia de viteză în implementarea proiectelor. Podaru consideră că adaptarea legislației achizițiilor publice trebuie însoțită de proceduri mai rapide pentru obținerea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor strategice.
El a atras atenția că proiectele pot fi blocate de probleme administrative precum situația proprietății, avizele de mediu sau racordarea la utilități.
„Nu mai avem problemă de multe ori de intenție, de bani și ajungem să stăm... (pentru că) birocratic nu putem rezolva o problemă de proprietate, de aviz de mediu”, a spus Podaru.
În acest context, reprezentantul Leviatan a pledat pentru centralizarea avizării proiectelor strategice, astfel încât procedurile să fie coordonate mai eficient, iar investițiile să nu fie întârziate de blocaje administrative.
Reprezentantul Leviatan a susținut și propunerea unei Agenții naționale a industriei de apărare, idee enunțată în cadrul discuției de Vasile Dîncu. Podaru consideră că structura temporară de la nivelul Cancelariei, care a funcționat în perioada pregătirii programului SAFE, ar trebui transformată într-o instituție permanentă.
În viziunea sa, agenția ar trebui să asigure participarea patronatelor și a companiilor la procesul de consultare, astfel încât problemele industriei să poată fi centralizate, iar soluțiile să fie discutate împreună cu autoritățile.
Podaru a insistat asupra necesității ca firmele să nu se mai simtă singure în relația cu instituțiile statului și să poată participa ca „membru consultativ permanent” în cadrul acestei structuri. El a explicat că patronatele pot asigura reprezentarea companiilor și pot contribui nu doar cu solicitări, ci și cu soluții concrete.
Șansa României: Inteligența artificială și cybersecurity
Unul dintre cele mai interesante puncte ale intervenției a vizat oportunitățile pe care România le are în domeniul tehnologiilor emergente. Dacă în industria clasică de apărare discuțiile trebuie purtate în primul rând cu producătorii consacrați, în domenii precum securitatea cibernetică, IT-ul și inteligența artificială, companiile românești ar putea avea un rol mult mai important.
Podaru a inclus aici și infrastructura necesară noilor tehnologii, de la centre de date la fabrici și capacități de producție dedicate inteligenței artificiale.
„Aici vorbim de cyber, IT, inteligență artificială și infrastructură pentru fabrici sau data center, România în zona privată stă foarte bine”, a afirmat acesta.
Argumentul său este că schimbarea de paradigmă produsă de inteligența artificială creează oportunități noi la nivel internațional, iar companiile tinere pot dezvolta soluții adaptate cerințelor actuale într-un timp mai scurt decât marii producători tradiționali.
