Europa se va duce la următorul război pentru că nu reușește să îl prevină – Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei. Prevenirea se face prin forță nu prin îmbunarea agresorului
19 Septembrie 2026
Avertismentele izolate făcute în ultima perioadă de diverși oficiali europeni s-au transformat în directive militare clare pentru societatea germană. Astfel, Germania nu mai mizează exclusiv pe tehnologie și bugete pentru a-și garanta securitatea pe termen lung. Inspectorul general al Bundeswehr-ului, Carsten Breuer, a formulat către cetățenii germani o cerință fără precedent în istoria recentă a Germaniei: întreaga societate civilă, industria comercială și forțele armate trebuie să intre într-o stare de mobilizare totală pentru apărarea națională.
Declarația, făcută în cadrul summitului IISS de la Praga și citată de publicația Bild, anulează iluzia că războiul modern poate fi gestionat exclusiv de militari profesioniști încadrați de tehnologie avansată.
Șeful armatei cere mobilizarea totală a societății și industriei în fața acțiunilor hibride rusești
Cel mai înalt ofițer al forțelor armate germane a demontat mitul superiorității tehnologice occidentale, atrăgând atenția asupra capacității de adaptare a armatei ruse, dovedită direct pe frontul din Ucraina. Breuer a subliniat că inovația tehnologică anulează rapid vechile tactici militare, iar Rusia asimilează aceste lecții într-un ritm extrem de rapid. Moscova copiază soluții, se adaptează și introduce inovații concepute special pentru a lovi in punctele forte ale NATO.
Generalul a cerut planificatorilor militari germani să analizeze mai bine operațiunile din Ucraina, avertizând că războiul hibrid și operațiunile asimetrice necesită o structură defensivă care depășește strict capacitatea organică a Bundeswehr-ului. Mesajul său către cetățenii germani a fost tranșant: armata este condamnată la eșec fără sprijinul civil. Acest apel la mobilizare socială are o bază temporală și operațională strictă.
Breuer a ordonat ca armata germană să atingă capacitatea de luptă operațională deplină până în anul 2029. Termenul reflectă evaluările serviciilor de informații din cadrul NATO, care estimează că Moscova are capacitatea de a-și reconstitui forțele convenționale și de a-și extinde producția industrială de armament suficient de mult pentru a ataca direct teritoriul Alianței în decurs de cinci ani.
Pentru a atinge acest obiectiv, Berlinul a forțat ajustări legislative care relaxează regulile constituționale privind „frâna de îndatorare”, deblocând fonduri masive pentru modernizarea armatei. Prioritățile de achiziție sunt stricte: sisteme de apărare antiaeriană integrate, arme de precizie cu rază lungă de acțiune, echipamente de război electronic și, mai ales, completarea urgentă a stocurilor de muniție.
De ce nu mai poate Bundeswehr-ul să asigure singur apărarea țării
Pregătirile logistice germane depășesc însă simpla achiziție de armament. Statul evaluează capacitatea infrastructurii civile și a sistemului de sănătate de a susține efortul de război. Scenariile Bundeswehr-ului anticipează un flux de până la 1.000 de militari răniți pe zi, volum pe care cele cinci spitale militare germane nu îl pot gestiona. Soluția implică rechiziționarea spitalelor civile și reactivarea infrastructurii din Războiul Rece, inclusiv a spitalului subteran din Ulm, construit în 1979 pentru un atac nuclear, capabil să adăpostească 2.000 de persoane timp de 90 de zile.
Urgența acestor decizii este justificată de modul în care se schimbă frontul din Ucraina. Războiul nu mai este doar o posibilitate viitoare - operațiunile hibride rusești au ajuns deja pe teritoriul german. De la începutul anului 2026, autoritățile au înregistrat 165 de cazuri suspecte de sabotaj și 747 de incidente cu drone neidentificate survolând baze militare și infrastructură critică.
Punctul de ruptură l-a reprezentat atacul eșuat din 4 august de la Aeroportul Leipzig/Halle. O operațiune de sabotaj coordonată de GRU a vizat o aeronavă cargo ucraineană Antonov, plină cu 25.000 de litri de combustibil. Dezastrul a fost evitat doar de defectarea firului detonant care urma să aprindă 1,8 kilograme de explozibil Semtex ascuns într-o cutie de conserve. Răspunsul Berlinului a fost ferm, incluzând expulzarea a 60 de diplomați ruși și închiderea Consulatului General al Rusiei din Bonn, confirmând că Germania a acceptat că se află deja sub asaltul direct al operațiunilor de sabotaj ale Kremlinului, în timp ce se pregătește pentru o confruntare convențională deschisă.
