De plătește România 1 miliard de euro pentru două „corvete ușoare” și două vedete. Miruță: Am gândit un pachet suficient de atractiv pentru ca un producător să vină la Mangalia

De semnalat aici că în documentele oficiale cu privire la SAFE, documente prezentate la finalul lunii ianuarie, valorile programelor celor două nave de patrulare și celor două vedete de intervenție pentru scafandri sunt de 700 de milioane de euro, respectiv 57 de milioane de euro.

Într-un interviu acordat jurnalistului Marco Badea, în podcastul Explicativ, ministrul Radu Miruță afirmă că în opinia sa singura șansă pentru a mai salva Mangalia, care recent a intrat în procedură de faliment, ar fi ca cele patru nave, adică două nave de patruale cunoscute popular și drept corvete ușoare, și două vedete de intervenție, să fie produse la Mangalia.

„Șantierul de la Mangalia este șantierul cu cea mai mare capacitate din toate țările membre Uniunii Europene, se află la marginea Mării Negre, într-o țară membră NATO. Singura metodă din punctul meu de vedere pentru ca acel șantier să fie salvat, și mi-am consumat multă energie cu situația financiară a acelui șantier, este să facă aceste comenzi pe care poate intenționat le-am pus acolo ca să dăm de lucru acestui șantier. Dacă nu se va reuși ca acest șantier să producă cele patru nave, adică două vedete de intervenție și două nave de patrulare, în sumă totală de aproape 1 miliar de euro, eu nu văd cum acest șantier poate fi salvat. Am făcut tot ce a depins de mine, s-au pus aceste programe în SAFE, sunt incluse într-un pachet pentru a fi mai avantajos preluarea acestui șantier”, i-a precizat ministrul Radu Miruță, lui Marco Badea.

De ce costă două nave de patrulare sau „corvete ușoare” și două vedete aproximativ 1 miliard de euro? Costul pentru a salva Mangalia și cum se poate face alocarea?

Șantierul Naval Mangalia. Foto credit: Damen

Radu Miruță afirmă că valoarea șantierului e de 87 de milioane de euro, în timp ce datoria este de 180 de milioane de euro și niciun privat „din lumea aceasta nu va plăti 180 de milioane de euro pentru a cumpăra ceva ce valorează 87 de milioane” iar aceast pachet de aproape 1 miliard de euro a fost gândit pentru a fi „suficient de atractiv pentru un producător care să vină și să-și asume pierderea”. 

Rămâne de văzut cum va fi gestionată această mărire a pachetului și încadrată legislativ și dacă ea vizează salvarea Mangalia nu s-ar încadra în pachetul de infrastructură din SAFE, unde amintim că din cele aproximativ 16 miliarde, 9 sunt strict pentru înzestrarea Armatei iar restul dual use, pentru infrastructură civilă și militară și, desigur, cum poate fi absorbită datoria șantierului în prețul unor noi nave.

„Sigur că trebuie făcută o bucătărie internă, căci dacă cineva va prelua aceste comenzi cu obligația de a le produce la Șantierul Naval Mangalia și va cere cheia la șantier într-o lună de zile, trebuie parcurse niște proceduri pentru a oferi șantierul respectiv. Șantierul e într-o situație groazinică și din cauza statului român, dar și a partenerului cu care a interacționat statul român acolo. Acest șantier are o valoare de inventar de 87 de milioane de euro și o datorie în dispută de 180 de milioane de euro. Niciun privat din lumea aceasta nu va plăti 180 de milioane de euro pentru a cumpăra ceva ce valorează 87 de milioane, căci aici s-a ajuns.

Mortul de la groapă nu mai poate fi întors iar soluția de avarie nu e ca cineva să pompeze în permanență ci ca acolo să se desfășoare activități pentru ca șantierul să se autoîntrețină. Am gândit datul acestei comenzi de 1 miliard de euro, pentru ca acest miliard să fie suficient de atractiv pentru un producător care să vină, să-și asume pierderea eventual de 180 pentru valoarea de 87, pierderea asta fiind compensată în profitul pe care l-ar face prin producția la Mangalia a acestor patru nave”, a punctat Radu Miruță.

Declarația privind pachetul, costurile și salvarea șantierului Mangalia poate fi ascultată integral de la minutul 54:04 al podcastului

Amintim că recent, așa cum semnala și DefenseRomania în decembrie anul trecut, România a semnat contractul pentru achiziția unei corvete ușoare din Turcia, din clasa HISAR. Aceasta e prima navă nouă modernă cumpărată pentru Forțele Navale în ultimii 30 de ani.

Navă de patrulare din clasa Hisar, cunoscută și sub denumirea de corveta ușoară. Nava OPV TCG Akhisar, foto source: ASFAT

În comparație cu pachetul la care ministrul Radu Miruță a făcut referire, de 1 miliard de euro, - pentru două nave de patruale și două vedete, menționate în SAFE cu sumele de 700 respectiv 56 de milioane de euro, potrivit datelor MApN, prețul total de achiziție al corvetei ușoare HISAR din Turcia, conform contractului, este de 223 milioane de euro fără  TVA și acoperă, pe lângă costul navei, instruirea personalului și un pachet de suport logistic.

Totodată, amintim că francezii de la Naval Group au câștigat în 2019 licitația pentru cele 4 corvete multifuncționale Gowind 2500 pentru Forțele Navale Române, cu o ofertă de 1,2 miliarde euro. Procedura a fost ulterior anulată din cauza unor neînțelegeri privind costurile între asocierea dintre Șantierul Naval Constanța și Naval Group, MApN oferind nenumărate termene pentru semnarea contractului.