Defense România Forțele navale De ce NATO pariază pe cea mai mare flotă de drone din lume pentru a opri sabotajele rusești în Marea Baltică

De ce NATO pariază pe cea mai mare flotă de drone din lume pentru a opri sabotajele rusești în Marea Baltică

Activitatea de testare a Task Force X Baltic a NATO se bazează pe nave de suprafață fără echipaj (USV), dar integrează atât vehicule aeriene fără echipaj (UAV), cât și nave subacvatice fără echipaj (USV). Sursa foto: NATO MARCOM
Incapacitatea NATO de a securiza infrastructura critică din Marea Baltică prin metodele navale tradiționale a forțat Alianța să adopte o schimbare radicală. În contextul sabotajelor repetate asupra cablurilor subacvatice, opt state aliate - Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia - au semnat o scrisoare de intenție pentru lansarea fazei a doua a Task Force X Baltic. 

Alianța Nord-Atlantică a decis să pună capăt perioadei de vulnerabilitate strategică în Marea Baltică prin abandonarea strategiei bazate direct pe platforme navale masive și ineficiente. Decizia de a lansa Task Force X Baltic, formalizată prin semnarea unei scrisori de intenție de către opt state aliate, marchează trecerea de la experimentele tehnologice la o realitate operaţională concretă, potrivit UK Defence Journal.

NATO plănuiește acum desfășurarea celei mai mari flote de sisteme maritime fără pilot din lume, o forță militară menită să asigure o supraveghere permanentă și să anuleze capacitatea Rusiei de a executa sabotaje în apele Mării Baltice fără a fi detectată.

Această schimbare de direcție este impusă de o realitate economică și militară pe care liderii de la Bruxelles nu o mai pot ignora prin eufemisme diplomatice. Amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem al Transformării NATO, a expus falimentul modelului convențional în teatrul de operații baltic. Costul de operare al unei singure fregate ajunge la cinci milioane de euro pe zi, o sumă pe care nicio economie europeană nu o poate susține pentru patrulări de lungă durată.

Dronele comerciale devine noua armă strategică împotriva sabotajului rusesc

În contrast, flota de drone planificată, care va cuprinde aproximativ 100 de unități dacă Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia își îndeplinesc angajamentele de a furniza câte 20 de platforme fiecare, oferă o prezență constantă la o fracțiune din acest preț.

Eficiența acestui sistem de ambarcaţiuni fără pilot nu o să fie dată doar de cantitate, ci şi de capacitatea de atribuire imediată a atacurilor. Incidentele din decembrie 2024 cât au fost tăiate mai multe cabluri care se aflau pe fundul Mării Baltice au demonstrat că NATO are nevoie de o rețea de senzori capabilă ,,să elimine anonimatul agresorului. Noile sisteme integrate în cadrul Task Force X Baltic sunt dotate cu senzori acustici și termici care pot detecta zgomotul și căldura unei ancore târâte pe fundul mării în momentul impactului cu infrastructura critică.

Limitarea capacităţilor Rusiei de a efectua sabotaje în Marea Baltica

Această monitorizare permanentă transformă Marea Baltică într-un teatru de operații unde Rusia nu mai poate invoca lipsa dovezilor pentru a-și masca agresiunile hibride. Detectarea în timp real și identificarea precisă a navelor implicate în activități ostile reprezintă centrul noii strategii de eliminare a anonimatului pentru acțiunile ostile rusești.

Integrarea tehnologiei comerciale disponibile imediat pe piață permite Alianței să evite ciclurile de achiziții tradiționale, care sunt mult prea lente pentru viteza de evoluție a inteligenței artificiale și a senzorilor. Amiralul Vandier a avertizat că achiziționarea unor nave care să rămână în inventar timp de zece ani este o eroare strategică majoră, având în vedere ritmul ridicat de uzură morală a tehnologiei software.

NATO adoptă acum un model de leasing și reîmprospătare a sistemelor de comandă și control la fiecare doi ani. Acest pragmatism administrativ asigură faptul că flota de drone rămâne superioară tehnologic fără a bloca bugete masive în platforme care devin depășite înainte de a fi complet operaționale.

Dincolo de rolul de supraveghere și recunoaștere, planificatorii militari au confirmat că o parte din aceste sisteme sunt concepute ca interceptoare și pot fi înarmate. Aceasta înseamnă că forța de drone nu va funcționa doar ca un sistem de avertizare timpurie, ci va avea capacitatea de a interveni activ pentru a neutraliza amenințările.

Modelul Task Force X Baltic este deja extins către Arctica și Flancul Estic, unde se testează adaptarea dronelor la condiții meteorologice extreme și integrarea lor cu sistemele de apărare antirachetă ale celor șapte aliați care au decis consolidarea acestui segment. Putem concluziona că, planificatorii militari din cadrul NATO au stabilit că sistemele autonome sunt singura cale de a obține o densitate de capabilităţi militare necesare pentru a contracara orice alte agresiuni hibride ale Rusiei în Marea Baltica.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes