Turcia a testat avionul de război electronic HAVA SOJ. Ankara vizează capacitate operațională completă până la finalul lui 2026
05 Martie 2026
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Nauseda a declarat că, chiar dacă se ajunge la o încetare a focului în Ucraina, „nu putem crede că intenția Rusiei va fi să se oprească și să nu facă nimic”.
„Ei vor profita de această pauză pentru a se consolida, pentru a-și consolida capacitățile militare și pentru a lovi din nou în viitor”, a declarat Gitanas Nauseda.
„Și atunci marea întrebare este, care va fi următoarea țintă a Rusiei? Poate Ucraina. Poate statele baltice”, a adăugat acesta.
Este „inacceptabil” ca Kievul să nu participe la elaborarea planurilor de pace
Înainte ca Donald Trump să preia funcția de președinte al SUA la 20 ianuarie, țările europene se întrebau ce poziție va adopta acesta cu privire la războiul din Ucraina. Unii au speculat că Donald Trump ar putea reduce asistența militară esențială oferită de administrația Joe Biden.
Cu toate acestea, după învestirea sa, Trump a amenințat că va impune sancțiuni și tarife Moscovei și i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să „rezolve (conflictul militar) acum și să pună capăt acestui război fără sens”.
Președintele lituanian Nausėda a declarat că noua administrație americană ar trebui să asigure participarea deplină a Kievului la negocierile pentru încetarea ostilităților și că o soluție la conflict nu ar trebui să fie găsită bilateral între Moscova și Washington.
„Ar fi inacceptabil dacă pacea ar fi stabilită în spatele ușilor (închise) și fără participarea Ucrainei”, a spus el.
„Ucraina a plătit un preț foarte mare în acest război. Ucraina a pierdut multe vieți omenești. Infrastructura, clădirile și casele au fost distruse. Poporul ucrainean merită dreptul de a stabili termenii acestei păci”, a explicat președintele lituanian.
„Cred că președintele Donald Trump înțelege acest lucru: nicio discuție de pace fără Ucraina”, a adăugat Nauseda.
Nu ne putem simți în siguranță ,,cand avem un astfel de vecin”
Lituania, care a fost ocupată de Uniunea Sovietică până în 1990, este din ce în ce mai îngrijorată de războiul brutal care are loc în Ucraina și de agresiunea Rusiei vecine. Poziția geografică a Lituaniei, care se învecinează la vest cu regiunea Kaliningrad a Rusiei și la est cu Belarusul, prietenos cu Moscova, o face vulnerabilă la un posibil conflict mai amplu pe care Kremlinul l-ar putea declanșa chiar și după încheierea eventuală a războiului, a declarat Nausėda.
„Nu te poți simți niciodată în siguranță trăind în această parte a lumii pentru că avem un astfel de vecin și îl vom avea și peste o sută sau două sute de ani”, a spus Nauseda despre Rusia.
„Există întotdeauna o amenințare din Est și trebuie să fii conștient de acest lucru și să iei toate măsurile necesare pentru a evita să fii atacat”.
„Acesta nu este un conflict între țări”, a adăugat el, ”Aceasta este provocarea lui Putin la adresa NATO.
Lituania a devenit recent prima țară din cadrul NATO care s-a angajat să crească cheltuielile pentru apărare la cel puțin 5% din PIB, așa cum a cerut președintele Trump.
Donald Trump critică țările NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare. Anterior, Trump a sugerat că nu va apăra aliații care nu îndeplinesc nivelurile țintă ale cheltuielilor pentru apărare.
Unele țări europene au precizat că o creștere a cheltuielilor la 5% din PIB, așa cum propune președintele american, ar reprezenta o povară economică pentru ele. Alte țări de pe flancul estic al alianței, inclusiv Lituania, au salutat propunerea ca pe o necesitate. Secretarul general al NATO sprijină, de asemenea, creșterea cheltuielilor pentru apărare.
