O investigație comună realizată de posturile publice de televiziune din Suedia, Danemarca și Norvegia, alături de publicația Delfi, demonstrează că această practică reprezintă o directivă recentă a Kremlinului. Până în anul 2018, hărțile digitale ale teritoriului rus gestionate de această companie nu prezentau nicio zonă restricționată vizual.
Rusia secretizează fabricile de armament și bazele aeriene
Motivul real din spatele acestei decizii este teama tot mai mare a conducerii militare ruse față de campania de lovituri la distanță executată de forțele ucrainene. Momentul de declanșare a acestei politici de secretizare a fost luna decembrie a anului 2024.
Atunci, un tribunal din Moscova a obligat compania Yandex să mascheze rafinăria de petrol din Riazan, o țintă industrială lovită repetat și cu succes de dronele ucrainene.
Reprezentanții aparatului de stat rus au argumentat în instanță că prezența imaginilor prin satelit pe un serviciu civil, accesibil publicului, subminează direct capacitatea de apărare a țării și afectează aprovizionarea armatei. Prin urmare, decidenții de la Moscova încearcă să șteargă de pe hărțile digitale pozițiile infrastructurii critice, în speranța iluzorie că vor bloca procesul ucrainean de selectare și validare a țintelor.
Lista celor 119 locații cenzurate oferă o hartă precisă a vulnerabilităților și priorităților militare rusești. Analiza jurnaliștilor nordici arată exact ce anume consideră Moscova esențial pentru susținerea efortului său de război. Au fost secretizate 31 de centre ale industriei de armament și cercetare, 29 de baze aeriene, 16 instalații radar și de apărare antiaeriană, 12 baze navale și șantiere de reparații. ,,Sistemul de cenzură digitală’’ a acoperit inclusiv patru facilități destinate armamentului nuclear și trei centre de cercetare a energiei atomice.
Cum a expus Rusia locațiile propriilor baze secrete încercând să le ascundă pe Yandex
Eficacitatea acestei tactici este nulă din punct de vedere militar și contraproductivă din punct de vedere informativ. Ascunderea unei baze aeriene pe o aplicație civilă rusească generează un efect invers, cunoscut în analiza informațiilor drept efectul Streisand: actul de cenzură atrage atenția exact asupra locațiilor pe care statul dorește să le protejeze. Efortul Kremlinului este tehnic inutil.
Planificatorii militari ucraineni și serviciile de informații ale statelor membre ale NATO nu depind de imaginile furnizate de Yandex pentru a programa traiectoriile dronelor sau ale rachetelor de croazieră.
Ei utilizează date obținute de la o rețea vastă de sateliți militari și comerciali internaționali, asupra cărora cenzura rusă nu are nicio jurisdicție. În realitate, pixelarea imaginilor facilitează munca analiștilor occidentali din surse deschise, indicându-le direct coordonatele obiectivelor pe care însăși armata rusă le consideră vitale.
Dincolo de eșecurile logistice din timpul războiului din Ucraina, secretizarea acestor facilități pe flancul vestic confirmă evaluările recente ale serviciilor de informații din Danemarca, Suedia, Norvegia și Finlanda. Concentrarea acestor obiective militare de-a lungul frontierelor cu țările nordice și baltice indică un proces clar de consolidare a forțelor ruse în regiune.
Oficialii militari occidentali consideră că aceste acțiuni reprezintă o etapă de pregătire a infrastructurii rusești pentru un posibil conflict la scară largă cu statele europene din zona Mării Baltice.
Astfel, decizia Kremlinului de a altera hărțile digitale reprezintă concomitent o recunoaștere a incapacității de a-și apăra industria în fața atacurilor cu drone ucrainene și o dovadă tehnică a militarizării accelerate a graniței cu Alianța Nord-Atlantică.