Germania se pregătește de război: Șeful armatei cere mobilizarea totală a societății și industriei în fața amenințării rusești
19 Septembrie 2026
Rusia va pierde acest război, dar întrebarea este unde anume: lângă Harkov, Vilnius sau Berlin. Politicianul lituanian, fost europarlamentar și fost ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, rămâne una dintre vocile europene importante în sprijinul Ucrainei și al combaterii agresiunii ruse. El subliniază constant că încetarea ostilităților nu înseamnă sfârșitul războiului ruso-ucrainean.
Într-un interviu acordat Ukrinform (publicat pe 18 septembrie), la Kiev, el a vorbit despre perspectivele soluționării diplomatice a războiului, disponibilitatea Europei de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru propria securitate și locul Ucrainei în cadrul acesteia.
Landsbergis a explicat mecanismul simplu prin care Europa poate fi paralizată să sprijine Ucraina și prin care războiul poate pătrunde în NATO și Uniunea Europeană.
Acțiunile hibride rusești au escaladat iar Europa nu răspunde adecvat
Rușii escaladează. De la lucruri foarte simple - pulverizarea de vopsea cu sloganuri rusești pe un zid oarecare, s-a ajuns la o dronă pe un aeroport german și nu se știe unde se vor opri, iar Europa nu schimbă nimic.
,,Ceea ce mă îngrijorează este faptul că nu știm unde se va opri acest lucru. Data viitoare vor muri oameni, va exploda o centrală electrică, iar noi vom continua să numim acest lucru amenințare hibridă. Și tot așa, până când am putea pierde războiul”, a spus Landsbergis.
Prin aceste acțiuni, Rusia urmărește schimbarea conducerii politice în Europa. Moscova o face prin înfricoșarea populației care înspăimântată aduce la putere formațiunile pro-ruse.
Șantajul Moscovei are ca scop imediat încetarea sprijinului european pentru Ucraina. În prezent, această presiune urmărește aducerea la putere a unor forțe politice care, sub masca populismului, servesc intereselor Rusiei. Landsbergis explică cum funcționează acest șantaj.
,,Un tren deraiază, apar drone pe aeroporturi, au loc atacuri cibernetice. Desigur, nu este același lucru ca în Ucraina, dar oamenii încep să fie îngrijorați și revoltați: ce se întâmplă? Și atunci apare un partid populist care spune: ei bine, noi vă putem explica de ce ați ajuns în această situație”, a declarat Landsbergis.
Formațiunile politice pro-ruse spun populației că Ucraina este de vină pentru acțiunile destabilizatoare ale Rusiei.
,,Populiștii își construiesc raționamentul astfel: singurul lucru care trebuie făcut pentru ca toate acestea să înceteze este să nu mai ajutăm Ucraina. Și după aceea apare din nou Peskov și spune: este o idee foarte bună, noi, la Moscova, susținem pe deplin acest mesaj”, a declarat Landsbergis.
Rezultatul acestei presiuni rusești s-a văzut la alegerile locale din Germania când, într-una dintre regiuni, 44% din participanți au votat pentru formațiunea populistă.
Europa nu știe cum să răspundă eficient acțiunilor destabilizatoare ale Moscovei
Europa încă nu știe cum să răspundă acestor acțiuni hibride rusești, potrivit lui Landsbergis. O strategie de răspuns ar trebui să conțină o ripostă adecvată la acțiunile destabilizatoare ale Moscovei, consideră Landsbergis.
,,Cred că încă nu a fost elaborată o concepție privind modul în care putem face față unei asemenea situații. Nu am sentimentul că, în această etapă, dispunem de ceea ce ne trebuie pentru a riposta și a spune: vom lupta, vă vom provoca pierderi”, a declarat Landsbergis.
Europa nu știe nici cum să adapteze politica de sancțiuni astfel încât să-și atingă scopul
Rusia pare să se fi adaptat sancțiunilor, în timp ce Europa nu reușește să le accelereze sau să schimbe strategia lor pentru a produce efectul dorit, cel de blocare a mașinii de război rusești.
,,Sincer vorbind, nu cred că Europa este capabilă să-și mobilizeze forțele pentru adoptarea unor noi pachete importante de sancțiuni, deoarece interesele sunt acum foarte divergente.
Aproape toate țările, cu excepția anumitor grupuri precum statele scandinave și baltice , au viziuni diferite asupra modului în care ar trebui să acționeze în viitor în această chestiune. Aceasta înseamnă că, chiar dacă se va pune ceva în discuție, cel mai probabil va trebui să se renunțe la altceva. Probabil că am atins deja limita a ceea ce era posibil”, a spus Landsbergis care propune o nouă strategie.
”De exemplu, să închidem Marea Baltică pentru flota din umbră, comunicând Rusiei că acest lucru trebuie să înceteze și că Marea Baltică nu va mai putea fi folosită pentru exportul petrolului. Și acestea sunt sancțiuni. Iar când Italia, Franța sau Germania opresc nave ale flotei din umbră ale Federației Ruse, este un lucru bun”, a declarat Landsbergis.
Starea finală: Îmbunarea regimului agresiv de la Moscova nu îl va descuraja iar, Europa, la fel ca în anii 1930, va fi obligată să intre în război
Lipsa de unitate și de curaj alături de presupunerile greșite vor face ca Europa să repete greșelile din perioada interbelică.
”Nu cred că Europa previne următorul război. Ea se îndreaptă spre următorul război. Și, din păcate, cred că ceea ce va urma va reforma Europa – pur și simplu pentru că realitatea ne va obliga să ne schimbăm.
În prezent, încercăm să evităm acest lucru, practic să-l amânăm, sperând că vom avea timp să construim suficient. Dar, când privesc spre trecut, văd că oamenii au încercat deja să concilieze Germania nazistă. Și ce a ieșit din asta?
La fel s-a întâmplat și cu Stalin, nu-i așa? Cum să-l îmbunăm, cum să-l facem fericit, când, în 1939, avea 1,2 milioane de militari în Polonia? Nu am putut face nimic în această privință. Așadar, nu ne aflăm oare în aceeași situație?
Acum credem că vom reuși cumva să-l gestionăm pe Putin, considerând în mod greșit că, vezi Doamne, se va opri la Ucraina. Și, dintr-odată, el va mobiliza două-trei milioane de oameni și îi va arunca asupra Europei. Iar noi vom spune: „Ei bine, asta este... neașteptat”. Și nu vom mai putea face nimic. Deși am avut la dispoziție o mulțime de ani pentru a-l opri, pentru a ajuta Ucraina”, a spus Landsbergis.
El a recunoscut că este pesimist privind viitorul imediat dar, pe termen lung, consideră că Rusia va pierde războiul. Însă, unde va fi ea oprită?
”Vorbind în termeni generali, sunt convins că Rusia va pierde acest război. Singura întrebare este când și unde anume va fi obligată să-și recunoască înfrângerea. Pot fi rușii obligați să piardă acolo unde se află acum – în apropiere de Harkov? Aceasta ar fi cea mai bună variantă. Sau ar putea fi înfrânți lângă Vilnius, lângă Varșovia? Sau abia lângă Berlin? Încă nu există un răspuns la această întrebare”, a concluzionat Landsbergis.
