Defense România › Strategică › Bulgaria aprobă achiziția a cinci sisteme antiaeriene IRIS-T SLM prin programul european SAFE și recuperează anii de inacțiune în apărarea spațiului aerian

Bulgaria aprobă achiziția a cinci sisteme antiaeriene IRIS-T SLM prin programul european SAFE și recuperează anii de inacțiune în apărarea spațiului aerian

Sistem de apărare antiaeriană de tip IRIS-T aflat în dotarea Estoniei. Photo source: Armata estonă
Parlamentul de la Sofia a votat pe 19 noiembrie ratificarea acordului cu Germania pentru achiziția în comun a cinci sisteme suplimentare de apărare antiaeriană IRIS-T SLM, punând capăt unei perioade lungi de ezitări politice și blocaje administrative în modernizarea forțelor aeriene bulgare. Actul normativ a trecut rapid, în două lecturi desfășurate într-o singură ședință plenară, cu 179 de voturi pentru, niciunul împotrivă și zece abțineri din partea partidului naționalist Vazrazhdane.

Decizia deschide oficial a doua etapă a programului de înzestrare derulat în cadrul Inițiativei European Sky Shield (ESSI) și confirmă că amenințările constante din bazinul Mării Negre au forțat autoritățile bulgare să treacă la măsuri concrete care să crească nivelul de apărare al spațiului aerian. 

Bulgaria aprobă achiziția a cinci sisteme antiaeriene germane IRIS-T SLM prin programul SAFE

Finanțarea noilor baterii va fi asigurată prin instrumentul european de împrumut Security Action for Europe (SAFE), mecanism din care Bulgaria urmează să atragă aproape 3,27 miliarde de euro pentru proiecte de apărare ce trebuie finalizate până la 31 decembrie 2030. Odată ratificat acordul interguvernamental dintre ministerele apărării din Bulgaria și Germania, autoritățile de la Sofia vor opera modificările necesare la contractul de furnizare încheiat cu producătorul german Diehl Defence. 

Costul cumulat al ambelor faze ale programului ajunge la 1,106 miliarde de euro. Prima baterie, comandată încă din octombrie 2024 și finanțată parțial prin compensații primite pentru echipamentele militare donate Ucrainei, a avut un cost alocat de 180,6 milioane de euro, în timp ce pachetul celor cinci sisteme suplimentare se ridică la aproximativ 925,9 milioane de euro.

Investiția aprobată de legislativul bulgar nu acoperă doar achiziția efectivă a lansatoarelor, ci include livrarea rachetelor ghidate sol-aer, echipamente auxiliare, garanția și suportul logistic inițial.

În același proiect este prevăzută și construirea infrastructurii dedicate operării sistemelor, precum și a facilităților necesare pentru depozitarea și mentenanța rachetelor. Deoarece documentul creează obligații financiare majore pentru statul bulgar, ratificarea prin lege a fost obligatorie conform Constituției, însă textul integral al acordului nu va fi publicat în Monitorul Oficial de la Sofia, întrucât ambele guverne au stabilit că detaliile tehnice și comerciale reprezintă informații sensibile ce nu trebuie sa fie prezentate public. 

De ce accelerează Bulgaria cumpărarea a cinci baterii IRIS-T SLM?

Graba cu care Sofia a împins acest proiect prin Parlament vine după ani întregi de inacțiune guvernamentală, o situație recunoscută deschis chiar la vârful executivului bulgar. În luna octombrie, înainte de aprobarea acordului în Consiliul de Miniștri, premierul Rumen Radev a criticat guvernele anterioare pentru lipsa totală de progres în monitorizarea spațiului aerian și maritim, amintind că propunerile din 2023 pentru achiziția de drone destinate supravegherii zonei economice exclusive au rămas complet blocate. 

Războiul din Ucraina, incidentele repetate cu drone în proximitatea granițelor statelor riverane și atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră au făcut imposibilă menținerea vechii abordări pasive. Planul inițial aprobat de Parlamentul bulgar în august 2024 prevedea achiziția celor cinci baterii adiționale până în 2032, însă accesarea fondurilor SAFE obligă acum Sofia să accelereze calendarul cu doi ani, în timp ce Ministerul bulgar al Apărării are deja pe listă și varianta cu rază lungă de acțiune IRIS-T SLX.

Din punct de vedere operațional, alegerea sistemului german IRIS-T SLM rezolvă una dintre marile vulnerabilitati ale Forțelor Aeriene Bulgare, dependente zeci de ani la rând de tehnică antiaeriană veche de proveniență sovietică. Sistemul produs de Diehl Defence este conceput pentru apărarea antiaeriană cu rază medie și poate intercepta avioane, elicoptere, rachete de croazieră și vehicule aeriene fără pilot la distanțe de până la 40 de kilometri și altitudini de până la 20 de kilometri.

O baterie standard cuprinde un punct de comandă, un radar multifuncțional și mai multe lansatoare, fiecare fiind capabil să transporte până la opt rachete gata de lansare. 

Principalul argument tehnic în favoarea acestei platforme îl constituie performanța dovedită în condiții reale de război de mare intensitate. Armata ucraineană utilizează intens aceste baterii împotriva atacurilor aeriene rusești, primind în luna octombrie din partea Germaniei cel de-al unsprezecelea sistem IRIS-T SLM.

Dezbaterile parlamentare de la Sofia au scos totuși la iveală rezistența politică a facțiunilor care se opun integrării militare occidentale. Singurele abțineri la votul pentru achiziția sistemelor IRIS-T au venit din partea formațiunii Vazrazhdane, al cărei lider, Kostadin Kostadinov, a catalogat achiziția sistemelor germane drept o soluție de compromis care ar bloca pe viitor cumpărarea unor echipamente mai performante. Kostadinov a invocat presupuse capacități ale industriei interne bulgare și a adus ca exemplu alternativ sistemele S-300/S-400, despre care a afirmat că ar fi oferite la vânzare de Turcia.

O asemenea poziționare ignoră complet cerințele de interoperabilitate din cadrul NATO, unde integrarea radarelor și a rețelelor de comandă occidentale reprezintă condiția de bază pentru apărarea colectivă a flancului estic, iar achiziția de sisteme de concepție sovietică ar crea mari probleme de mentenanță și aprovizionare cu muniție.

Decizia privind apărarea antiaeriană a fost dublată în aceeași ședință parlamentară din 19 noiembrie de un alt program major de înzestrare, destinat forțelor terestre. Deputații bulgari au aprobat un proiect de cheltuieli de 696 de milioane de euro pentru achiziția a 57 de obuziere autopropulsate franceze Caesar de calibrul 155 mm, împreună cu componentele aferente, tot cu finanțare combinată din instrumentul SAFE și din bugetul Ministerului bulgar al Apărării, cu termen de livrare la finalul anului 2030. 

Proiectul a trecut cu 158 de voturi pentru și 19 abțineri din partea grupului GERB-UDF, în timp ce parlamentarii din Bulgaria Democrată nu au participat la vot. Controversele au vizat diferența de 35 de milioane de euro față de suma de 650 de milioane prevăzută în acordul de împrumut și lipsa detaliilor privind formarea prețului, deputatul Ivailo Mircev susținând că alte state europene au cumpărat obuziere Caesar la costuri considerabil mai mici.

Ministrul Apărării, Dimitar Stoyanov, a respins acuzațiile explicând că diferența acoperă cheltuieli neprevăzute specifice unui proiect de investiții cadru, nu unui contract final, și a precizat că fiecare contract subsecvent va fi transmis Comisiei Europene spre verificare înainte de semnare.

Pentru arhitectura de securitate a Mării Negre și pentru România, pasul făcut de Bulgaria are o mare relevanță strategică. După ani de instabilitate politică și subfinanțare cronică a armatei, intrarea în serviciu a șase baterii moderne IRIS-T SLM și a 57 de sisteme de artilerie standard NATO până în 2030 rezolvă una dintre cele mai mari breșe militare din sud-estul Alianței.

Faptul că bulgarii au depășit blocajele birocratice interne și au utilizat mecanismul european SAFE pentru achiziții comune alături de Germania și Franța consolidează apărarea aeriană regională într-un moment în care protecția infrastructurii critice și a căilor maritime din Marea Neagră nu mai permite amânări.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes