Defense România Strategica „Bătălia podurilor” din regiunea rusă Kursk continuă (Foto/Video): Forţele ucrainene pentru Operaţii Speciale, o nouă misiune de sabotaj vizează infrstructura militară rusă

„Bătălia podurilor” din regiunea rusă Kursk continuă (Foto/Video): Forţele ucrainene pentru Operaţii Speciale, o nouă misiune de sabotaj vizează infrstructura militară rusă

Echipament rusesc în raza de acțiune a unui UAV de recunoaștere ucrainean, august 2024. Sursa foto: Militarnyi/SOF ucrainean.
O unitate a Forțelor ucrainene pentru Operații Speciale (FOS) a distrus un nou pod plutitor de pontoane pe care trupele ruse l-au construit recent în regiunea Kursk. Operatorii Regimentului 8 al Forțelor pentru Operații Speciale au descoperit și distrus șapte unități de echipament inamic: cinci poduri de pontoane PPS-84 pe șasiu de camion KrAZ-255 și alte două camioane.

Convoiul a fost lovit mai întâi cu sisteme de artilerie, după care vehiculele abandonate au fost căutate de operatorii de sisteme fără pilot care au folosit drone FPV.

O unitate de trupe ruse a fost implicată în construirea unei puncte de trecere a râului Seim în apropierea satului Zvane din regiunea Kursk. Cu toate acestea, datorită localizării la timp, operațiunea rusă a fost dejucată.

Locul unde a fost lovit convoiul a fost geolocalizat pe malul drept controlat de Rusia, la doi kilometri de trecerea distrusă.

Forțele ucrainene folosesc de mai bine de două săptămâni sisteme de rachete HIMARS fabricate în SUA pentru a distruge poduri de pontoane și alte echipamente militare ruseşti aflate în regiunea rusă Kursk. Toate aceste atacuri au ca scop paralizarea lanţului logistic rusesc, în contextul desfăşurării de către forţele ucrainene a unei incursiuni transfrontaliere care a luat prin surprindere Rusia.

Oficialii ruși au declarat anterior că Ucraina a deteriorat sau distrus cel puțin trei poduri peste râul Seim de când Kievul a lansat un asalt major în vestul Rusiei pe 6 august, avansând până la 28-35 de kilometri (39,15 mile).

Michael Clarke, editorialist al postului britanic SkyNews, a numit, în urmă cu două săptămâni, acțiunile forțelor armate ucrainene o „bătălie a podurilor”.

„Se pare că începe o bătălie a podurilor”, a spus analistul, subliniind că, după atacurile forțelor armate ucrainene, Rusia are la dispoziție doar o trecătoarea formată din pontoane pentru a desfășura trupele.

Acest pod de pontoane are dezavantaje, deoarece capacitatea să este limitată, și este o țintă uşoară pentru trupele ucrainene, notează cercetătorul.

Evoluția evenimentelor din regiunea rusă Kursk, dar și regiunea ucraineană Donbas, va fi determinată nu de factori militari, ci de cei politici, consideră generalul australian în retragere Mick Ryan. 

Analiștii din Occident speculează cu privire la obiectivele operațiunii de la Kursk și la modul în care Vladimir Putin va alege să răspundă.

La 6 august 2024, Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) au surprins pe mulți organizând o incursiune surpriză în regiunea Kursk din Rusia, aducând lupta pe teritoriul rus. Porțiunea de frontieră pe care a avut loc incursiunea era slab apărată, în mare parte de recruți și grăniceri de la Serviciul rus de frontieră.

Destul de repede, forțele ucrainene au reușit să asigure un cap de pod și, până la 9 august, au capturat orașul Sudzha, împreună cu o serie de așezări mai mici. La 10 august, un grup de sprijin rusesc a atacat Sudzha dinspre est și, deși inițial a reușit să recucerească ceva teren, a fost respins până la 16 august. Între 16 și 19 august, progresele Ucrainei au fost considerabil mai lente.

La 20 august, Forțele Armate ale Ucrainei au fost împinse înapoi din jurul Belitsa și Bol'shoe Soldatskoe, dar au realizat câștiguri substanțiale în flancul de nord și câștiguri mai mici în flancul de vest. Cel mai recent raport, publicat la 21 august, preciza că Ucraina controla între 815 km2 și 1 250 km2 de teritoriu.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes