Iranul susține că a capturat în Strâmtoarea Ormuz o dronă subacvatică REMUS 600. SUA neagă
27 Septembrie 2026
După mai bine de două decenii de prezență militară, trupele americane părăsesc definitiv Irakul. Până la data de 30 septembrie, Statele Unite și aliații din coaliția internațională anti-ISIS predau guvernului irakian controlul absolut asupra tuturor bazelor și sediilor operaționale. Retragerea se execută în tăcere, fără ceremonii publice.
Unitățile de luptă și de sprijin care mai operau la aeroportul din Bagdad, în Zona Verde ultrasecurizată și în regiunea autonomă Kurdistan eliberează facilitățile militare, decizie care marchează sfârșitul unei intervenții începute în martie 2003 prin înlăturarea regimului condus de Saddam Hussein.
Retragere în tăcere după 23 de ani de prezență militară în Irak
Retragerea trupelor reprezintă aplicarea unui acord semnat în septembrie 2024 între Washington și Bagdad, dar reflectă în primul rând un calcul politic asumat de administrația americană. Donald Trump a eliminat intențiile de construcție statală din politica externă a Statelor Unite. Washingtonul nu mai este dispus să aloce resurse militare pentru securitatea internă a Irakului și mută relația bilaterală exclusiv în zona intereselor economice, cu un accent direct pe resursele petroliere.
Din cei aproximativ 170.000 de militari dislocați în perioada de vârf a războiului, Pentagonul retrage acum ultimele forțe dintr-un efectiv de doar 2.500 de oameni.
Plecarea trupelor americane lasă în urmă un mediu de securitate fragil, dominat mai mult ca niciodată de interesele Iranului. Influența Teheranului a crescut constant după 2003, ca urmare directă a eliminării inamicului său istoric de la Bagdad. Astăzi, milițiile susținute de Iran controlează segmente vaste din aparatul de securitate irakian și au forțat retragerea americană prin atacuri repetate asupra bazelor militare și a ambasadei SUA.
Sfârșitul „războaielor nesfârșite”
Noul prim-ministru irakian, Ali Al-Zaidi, i-a promis lui Trump că va dezarma aceste facțiuni și va aduce armamentul sub controlul exclusiv al statului până la finalul lunii septembrie. Termenul a fost deja amânat pentru jumătatea anului viitor, un obiectiv imposibil de atins în condițiile în care grupări paramilitare precum Kata'ib Sayyid ul-Shuhada refuză direct predarea armelor.
Bilanțul acestei intervenții de 23 de ani contorizează peste 4.000 de militari americani morți și sute de mii de victime în rândul civililor irakieni. Armata irakiană preia acum responsabilitatea totală a securității naționale.
Deși forțele locale au beneficiat de antrenamentul coaliției timp de decenii, ele nu dispun de capacitățile avansate de supraveghere, culegere de informații și sprijin aerian asigurate până acum de Statele Unite.
Această retragere lasă extrem de vulnerabilă regiunea Kurdistanului, un partener de securitate tradițional al americanilor, care devine ținta principală a atacurilor lansate de milițiile pro-iraniene. Guvernul irakian a declarat o sărbătoare națională de patru zile pentru a marca preluarea suveranității, însă statul rămâne singur în fața propriilor facțiuni armate, a influenței Teheranului și a celulelor ISIS încă active.
