Regimul de la Moscova organizează alegeri pentru Duma de Stat. Pentru prima dată, locuitorii din Donbas vor putea vota
16 Iunie 2026
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Rusia ar trebui să încheie un acord de pace cu Ucraina, adăugând că va face tot ceea ce îi stă în putere pentru a pune capăt războiului, după o întâlnire "foarte bună" între preşedintele Volodimir Zelenski şi liderii Grupului celor Şapte (G7) cu ocazia summitului desfăşurat în prezent în Franţa.
Donald Trump a sosit la summitul G7, care se desfăşoară în perioada 15-17 iunie într-o staţiune de pe malul lacului Evian-les-Bains, prezentând un acord preliminar destinat să pună capăt conflictului cu Iranul şi cu un interes reînnoit pentru încheierea războiului în Ucraina.
Trump a salutat întâlnirea între Volodimir Zelenski şi liderii G7 în cadrul unei reuniuni cu uşile închise, adăugând că are programată pentru mai târziu o întrevedere bilaterală cu preşedintele ucrainean.
"Voi face tot ce-mi stă în putere", a spus Trump, adăugând că Rusia ar trebui să încheie un acord, citat de agențiile Agerpres și Reuters.
Volodimir Zelenski şi diplomaţii europeni speră să-l convingă pe Trump că situaţia Ucrainei s-a îmbunătăţit, în timp ce Kievul solicită mai mult sprijin pentru a-şi consolida poziţia la eventualele negocieri de pace cu Moscova.
"Obiectivul principal este consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, iar diplomaţia să avanseze pentru a face ca Rusia să pună capăt războiului", a scris Zelenski pe platforma X după întâlnire. "Avem nevoie de pace!".
Diplomaţii europeni au spus că tonul întâlnirii a fost unul constructiv.
"Se pare că acum avem o analiză comună: Rusia este acum în defensivă", a spus un diplomat european, indicând că Trump a rămas până la sfârşitul reuniunii.
Diplomaţii europeni speră să-l convingă pe Trump că poziţiile anterioare ale SUA cu privire la posibilii termeni ai unui acord erau prea favorabili Moscovei, mai ales acum, când incursiunile cu drone ale Ucrainei pe teritoriul Rusiei au îmbunătăţit situaţia părţii ucrainene.
"Situaţia se schimbă în favoarea Ucrainei. Situaţia din 2026 este foarte diferită de cea din 2025. Ucraina menţine cu curaj linia frontului", subliniază Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, pe platforma X. "Oboseala Rusiei este evidentă. Acum este momentul să ne intensificăm sprijinul", afirmă ea.
Volodimir Zelenski insistă pentru un nou impuls şi un rol mai important al Europei. El a declarat luni că i-a propus lui Putin o întâlnire în cadrul summitului G7. Vladimir Putin a respins în repetate rânduri ideea unui dialog direct cu Zelenski, cu excepţia cazului în care acesta ar avea loc la Moscova.
Liderii europeni urmau de asemenea să-l avertizeze pe Donald Trump că un acord provizoriu superficial cu Iranul riscă să-i consolideze programele nuclear şi balistic. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că prioritatea este să ne asigurăm că există un "acord solid, serios, finalizat".
Macron a indicat că prânzul de lucru de marţi se va concentra pe redeschiderea în condiţii de siguranţă a Strâmtorii Ormuz, inclusiv asupra unei posibile misiuni maritime conduse de Franţa şi Marea Britanie.
De asemenea, se va încerca identificarea unor rute alternative pentru a ocoli strâmtoarea, pe care Iranul a închis-o în mare parte la scurt timp după ce a fost atacat de SUA şi Israel la sfârşitul lunii februarie. Trump a declarat că strâmtoarea va fi "complet deschisă" vineri.
Acordul provizoriu ar trebui să deschidă o fereastră de 60 de zile pentru negocieri tehnice complexe care ar include soarta stocului de uraniu puternic îmbogăţit al Iranului şi ridicarea sancţiunilor internaţionale.
Cu toate acestea, aliaţii europeni se tem că o echipă de negociatori americani fără experienţă ar putea să nu reuşească să obţină un acord nuclear solid sau să abordeze problema programului de rachete balistice al Iranului într-o fază următoare, ceea ce ar putea duce la o situaţie de impas prelungită.
Franţa, Marea Britanie şi Germania vor să aibă un rol în conturarea discuţiilor viitoare, după ce au fost lăsate deoparte în ultimele luni.
Cele trei ţări au fost cele care au angajat primele discuţii cu Iranul cu privire la programul său nuclear în 2003 şi au colaborat ulterior cu preşedintele american de atunci, Barack Obama, pentru a încheia un acord în 2015, în schimbul ridicării graduale a sancţiunilor. Trump desconsideră acel acord, din care a retras SUA în timpul primului său mandat.
