Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR) a intrat în posesia mai multor date tehnice și industriale ale rachetei rusești 3M22 Zircon și a ales să le facă publice. Informațiile publicate invalidează afirmațiile conducerii militare ruse, demonstrând că sistemul este o rachetă balistică, nu o rachetă de croazieră hipersonică capabilă să mențină viteze mari de zbor și să evite interceptarea de la sol.
‼️DIU exposes details of russia’s 3M22 Zircon ballistic missile — including its components, production chain, 70 companies involved, key personnel, and foreign equipment used to manufacture the weapon: https://t.co/oOBqjUb8dS pic.twitter.com/VqRSSA41iV
— Defence Intelligence of Ukraine (@DI_Ukraine) August 31, 2026
Documentarea tehnică este însoțită de identificarea a 70 de companii care furnizează componentele necesare, dezvăluind lanțul de aprovizionare pe care Moscova îl utilizează pentru cel mai scump proiect al său de rachete convenționale.
Mitul rachetei hipersonice Zircon, demontat tehnic de ucraineni
![]()
Analiza GUR demontează specificațiile tehnice promovate de Kremlin în ultimii ani privind viteza și profilul de zbor al acestei rachete. Rusia a susținut constant că Zircon atinge o viteză de aproape Mach 9, însă măsurătorile și analiza componentelor care stau la baza acestei rachete arată că viteza maximă înregistrată nu depășește Mach 6,8, iar această valoare nu este susținută pe întreaga durată a zborului.
Din punct de vedere structural, 3M22 este o rachetă balistică în două trepte – adică aceasta utilizează un motor de lansare cu combustibil solid care accelerează sistemul până la parametrii necesari, urmat de separarea acestuia și activarea motorului principal, de asemenea cu combustibil solid.
![]()
Arhitectura sistemului de ghidare indică utilizarea tehnologiilor standardizate rusești, nu a unor inovații militare absolute. Zircon folosește un sistem de ghidare combinat: navigație inerțială pentru faza de mijloc a zborului și un senzor radar activ, desemnat 3B222, pentru faza finală a zborului. Sistemul de calcul digital de la bord este modelul Baget-83, un echipament comun, integrat în majoritatea rachetelor balistice ale Rusiei.
Manevrabilitatea este asigurată de o secțiune de coadă fabricată integral din titan, echipată cu actuatoare de direcție electrohidraulice și suprafețe de control aerodinamic, care se deschid doar după ieșirea rachetei din containerul de lansare.
Anatomia unei arme de 5,6 milioane de dolari
![]()
Cea mai mare discrepanță tehnică între ceea ce au susținut rușii și ceea ce există în fapt apare la nivelul eficienței operaționale, având în vedere raportul dintre cost și capacitatea de distrugere. Zircon transportă un focos de doar 120 de kilograme. Pentru un cost unitar estimat la 5,6 milioane de dolari, încărcătura explozivă este nejustificat de mică, fiind inferioară rachetei de croazieră Banderol, care, deși este o armă de dimensiuni mai reduse, transportă un focos de 150 de kilograme.
După cum este cunoscut, Zircon a fost creată inițial ca o rachetă navală pentru lansatoarele verticale universale 3S14 montate pe fregatele Proiect 22350 - acest lucru fiind indicat de litera “M” din denumirea 3M22 - dar a fost reconfigurată. Incapacitatea Rusiei de a opera în siguranță flota în Marea Neagră a forțat adaptarea rachetei pentru lansarea de pe sistemele mobile de apărare costieră de tip Bastion-M, platforme destinate inițial rachetelor antinavă P-800 Oniks.
Această reconversie a transformat sistemele terestre Bastion în ținte prioritare pentru forțele ucrainene în peninsula Crimeea. În pofida costurilor nejustificate cu producția, utilizarea rachetei indică o accelerare clară a producției. Dacă la începutul anului 2024 stocul era estimat la 40 de unități, Rusia deține în prezent aproximativ 230 de rachete Zircon, înregistrând 40 de lansări doar în anul curent.
Cele 70 de companii și componentele occidentale din spatele celui mai scump program balistic rusesc
Dincolo de detaliile tehnice, serviciul de informații ucrainean a expus si întreaga structură industrială din spatele programului 3M22. Prin portalul War & Sanctions, Kievul a prezentat 70 de întreprinderi rusești responsabile pentru fabricarea structurii, motoarelor, combustibilului solid și sistemelor electronice care stau la baza acestei rachete. Printre entitățile prezentate se numără VPK NPO Mașinostroienia, dezvoltatorul principal al rachetei, și KNIRTI, companie responsabilă pentru sistemele de contramăsuri.
Raportul GUR nu se limitează la entități juridice. Documentul expune, de asemenea, direct oficialii, angajații-cheie implicați în producție și echipamentele tehnologice de proveniență occidentală utilizate în liniile de asamblare. Prin publicarea acestor date, obiectivul intelligence-ului ucrainean este facilitarea instituirii unor sancțiuni economice secundare mai stricte din partea altor state.
Expunerea lanțului de aprovizionare oferă statelor occidentale baza legală necesară pentru a bloca accesul industriei ruse de apărare la componentele și echipamentele industriale vitale pentru susținerea ritmului de producție a sistemelor balistice rusești.