Colapsul programului fregatelor F126: Germania riscă să piardă 2 miliarde de euro și să lase Marea Baltică fără apărare navală
08 Aprilie 2026
Capacitatea de luptă a Flotei ruse din Marea Neagră a ajuns la cel mai scăzut nivel, fiind redusă la un nucleu de numai șapte nave de război dotate cu rachete Kalibr. După ani de misiuni și atacuri efectuate, forța navală a Rusiei în regiune a pierdut inițiativa strategică, retrăgându-se în baza navală Novorossiysk, care a încetat să mai fie un sanctuar sigur.
Potrivit Euromaidan Press, Comandamentul ucrainean, prin nou-înființata Forță a Sistemelor Fără Pilot (USF) - o ramură separată a armatei ucrainene dedicată sistemelor fără pilot, anunță că a trecut la o fază de distrugere chirurgicală a acestor ultime active militare ale Marinei Ruse, lansând atacuri tot mai frecvente cu platforme autonome cu rază lungă de acțiune.
Ucraina a redus Flota Rusă din Marea Neagră la doar 7 nave de luptă
Cea mai recentă operațiune, desfășurată în noaptea de 6 aprilie 2026, a vizat direct fregata Amiral Makarov, actuala navă-amiral a flotei după scufundarea crucișătorului Moskva. Trebuie precizat faptul că, inițial ucrainenii au susținut că au lovit fregata „Amiral Grigorovici”, nava-amiral a Proiectului 11356R (clasa Burevestnik).
În total, Flota rusă din Marea Neagră dispune doar de trei astfel de fregate cu rachete Kalibr: „Amiral Grigorovici”, „Amiral Essen” și „Amiral Makarov”. Nava avariată a fost identificată inițial ca fiind „Amiral Grigorovici”. Cu toate acestea, întrucât aceasta se află în afara Mării Negre încă din 2021, identificarea a fost rapid corectată, indicând nava „Amiral Makarov”, așa cum reiese din rapoartele oficiale.
În același timp, comunitatea analiștilor OSINT CyberBoroshno susține că atacul din noaptea de 6 aprilie 2026 ar fi vizat nava Admiral Essen, care se distinge prin cupolele albe ale radarului.
Dacă această evaluare se va dovedi a fi cea corectă, atunci nava Admiral Essen a suferit a doua avariere în ultima lună. Aceasta vine în urma rapoartelor de la începutul lunii martie care indicau avarii la radarul de supraveghere și la radarul de control al focului al sistemului de rachete de apărare aeriană Shtil.
De ce noile drone FP-1 și FP-2 fac imposibilă protejarea navelor rusești
Dronele ucrainene de atac de tip FP-1 și FP-2 au pătruns în perimetrul portului Novorossiysk, forțând echipajul fregatei să utilizeze sistemele de apărare antiaeriană de la bord în regim de urgență.
Deși rezultatele impactului sunt în continuare analizate pe baza imaginilor din satelit, succesiunea atacurilor demonstrează că Ucraina deține acum capacitatea de a menține o presiune constantă asupra celor două fregate din clasa Amiral Grigorovici, a celor trei corvete din clasa Buyan-M și a celor două submarine Kilo care mai pot lansa rachete de croazieră asupra infrastructurii ucrainene.
Modul în care dronele ucrainene au evoluat, din punct de vedere al performanțelor tehnice, joacă un rol determinant în această campanie de uzură. Dacă în fazele anterioare ale conflictului, dronele cu rază lungă de acțiune sacrificau sarcina utilă în favoarea combustibilului, noile variante produse de compania Fire Point demonstrează cât de mult accent pun tehnicienii ucraineni pe îmbunătățirea caracteristicilor acestor sisteme de luptă.
Modelul FP-1, capabil să atingă ținte aflate la 1.400 de kilometri, este acum configurat să transporte o încărcătură de luptă de 100 de kilograme prin mutarea rezervoarelor în aripi, oferind spațiu suplimentar în fuzelaj pentru explozibil de mare putere.
Această cantitate de explozibil este suficientă pentru a provoca daune structurale majore care să scoată o navă de luptă din serviciul de luptă pentru perioade îndelungate sau definitiv, având în vedere capacitatea limitată actuală a Rusiei de a efectua reparații în șantierele sale navale.
Simultan cu atacul asupra acestor nave, forțele ucrainene au lovit și platforma de foraj „Sivaș”, utilizată de armata rusă ca bază mobilă pentru radare și sisteme de apărare aeriană destinate protejării obiectivelor strategice.
Distrugerea acestor sisteme de senzori avansați face parte dintr-o strategie de „orbire a apărării rusești”, facilitând accesul dronelor de atac către danele unde sunt ancorate navele purtătoare de rachete Kalibr. Strategia forțelor ucrainene nu mai vizează doar efectuarea unor atacuri spectaculoase, ci atacarea în mod constant a acestor platforme purtătoare de rachete, forțând marina rusă să aleagă între distrugerea totală la ancoră sau retragerea completă din bazinul pontic.
Eșecul sistemelor rusești de a asigura o bulă de protecție eficientă în jurul portului Novorossiysk indică o degradare a capacităților de război electronic și de apărare în fața atacurilor de tip roi. Atâta timp cât Ucraina reușește să producă și să lanseze aceste platforme ieftine în număr mare, supraviețuirea celor șapte nave rămase este doar o chestiune de timp.
Obiectivul final al Ucrainei pare să fie acela ca Flota rusă din Marea Neagră să devină irelevantă din punct de vedere operațional, transformând restul de nave în ținte izolate care nu mai pot influența cursul operațiunilor militare sau securitatea coridoarelor comerciale.
