Defense România Forțele navale Testul de foc pentru programul militar american GARC: Statele Unite trimit drone navale pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz în fața atacurilor iraniene

Testul de foc pentru programul militar american GARC: Statele Unite trimit drone navale pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz în fața atacurilor iraniene

Drona Global Autonomous Reconnaissance Craft (GARC). Sursa foto: Black Sea Technologies.
Statele Unite au trecut la utilizarea platformelor navale fără pilot în apele Orientului Mijlociu, marcând prima confirmare oficială a utilizării acestor vectori de atac într-un conflict activ. Pentagonul, prin vocea purtătorului de cuvânt al Comandamentului Central, căpitanul Tim Hawkins, a admis că ambarcațiunile Global Autonomous Reconnaissance Craft (GARC) sunt integrate în Operația „Epic Fury”. Aceste unități au acumulat deja peste 450 de ore de operare și au parcurs mai mult de 2.200 de mile marine în misiuni de patrulare și supraveghere, pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz.

Dislocarea acestor sisteme survine într-un moment critic, în care Statele Unite analizează opțiunile pentru redeschiderea rutelor comerciale blocate de Teheran prin atacuri sistematice cu rachete și drone, precizează publicaţia americană Stars and Stripes.

SUA desfășoară dronele navale GARC

Deși oficialii americani nu au confirmat încă utilizarea GARC pentru misiuni de atac, capacitățile tehnice ale platformei permit atât culegerea de informații (ISR) și contramăsuri împotriva minelor, cât și execuția unor lovituri directe. Platforma GARC, dezvoltată de compania BlackSea Technologies, are o lungime de 4,8 metri și poate atinge viteze de 74 km/h, fiind proiectată să transporte o sarcină utilă de aproximativ 450 kg.

În ciuda confirmării succesului operaţional actual, programul GARC este marcat de un istoric documentat de eșecuri tehnice și probleme de utilizare. În august 2025, în faza de testare, dronele produse de BlackSea Technologies au fost implicate în coliziuni cu platforme concurente din cauza unor erori de functionare între sistemele de bord și software-ul autonom.

Un alt incident grav a avut loc atunci când o unitate GARC aflată într-o manevră de remorcare a accelerat necontrolat, răsturnând nava suport. Chiar și în timpul actualelor operațiuni din Orientul Mijlociu, rapoarte recente indică faptul că cel puțin o ambarcațiune a devenit inoperabilă din cauza unor defecțiuni tehnice, subliniind faptul că tehnologia nu a fost suficient testat în condiții reale de luptă.

Testul de foc pentru programul GARC

Utilizarea acestor drone navale este o încercare a Marinei SUA de a oferi o alternativă mai ieftină și mai rapidă la navele cu echipaj uman, într-un mediu de luptă unde Iranul utilizează deja ambarcațiuni kamikaze pentru a lovi tancurile petroliere.

Activitatea Task Force 59 din Bahrain, care experimentează integrarea inteligenței artificiale în operațiunile navale încă din 2021, a facilitat această tranziție către războiul autonom. Totuși, dependența de software-ul care a generat anterior erori majore ridică semne de întrebare asupra fiabilității acestor platforme în misiuni de escortă a navelor comerciale.

Din punct de vedere tehnic, GARC utilizează motoare diesel de 147 kW și are o rază de acțiune de până la 3.000 de kilometri la viteze reduse, ceea ce permite patrulări de lungă durată fără intervenție umană directă.

Eficiența dovedită în actualul teatru de operaţii din Golf va dicta dacă Marina SUA va insista pe dezvoltarea platformei BlackSea sau dacă va transfera resursele financiare către vectori de atac - alte drone navale - cu o fiabilitate software ceva mai buna, capabili să opereze fără erori de sistem.

Riscul constant generat de dronele și rachetele iraniene forțează Pentagonul să mențină o arhitectură de securitate bazată pe sisteme fără pilot, singurele capabile să execute patrulări persistente în zonele de maximă periculozitate fără a expune echipaje umane.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes