Susținut de Marina SUA și de Grupul de Război Autonom al Apărării (Defense Autonomous Warfare Group - DAWG, care continuă activitatea inițiativei originale Replicator), proiectul își propune să depășească modelul actual, care necesită multă muncă, în care fiecare dronă necesită cel puțin un operator uman instruit pentru a o direcționa constant prin telecomandă.
Pentagonul a depășit obstacolele birocratice care împiedicau achiziționarea rapidă de drone, dar problema mai mare este cum să le facă cu adevărat utile comandanților care nu își pot pune trupele pentru a opera câte o dronă pe rând, așa cum fac unitățile ucrainene.
De la "Replicator" la "Orchestrator"
De aici și provocarea „Orchestrator”, de a găsi o „capacitate robustă, scalabilă și agnostică față de vehicul pentru înțelegerea, atribuirea sarcinilor și coordonarea sistemelor autonome la nivel de flotă (operatorul nu cunoaște în detaliu funcționarea vehicului sau a flotei – nota autorului)”.
Astfel, DIU dorește să dezvolte un Orchestrator de Vehicule Autonome, un mediator bazat pe inteligență artificială între om și mașină, care transformă cuvintele sau instrucțiunile scrise în limba engleză simplă în comenzi detaliate, pe care roboții le pot executa.
În teorie, acest „orchestrator” ar permite unui singur militar obișnuit, fără pregătire specială, să dea simultan comenzi generale unui întreg grup de vehicule fără pilot - prin text sau voce.
„Dorim tehnologii de orchestrare care să permită oamenilor să lucreze așa cum comandă deja - printr-un limbaj simplu care exprimă efectele dorite, constrângerile, sincronizarea și prioritățile - nu făcând clic pe meniuri sau programând comportamente”, a declarat generalul-locotenent de marină Frank Donovan, directorul DAWG, în anunțul oficial publicat marți.
Prototipurile propuse trebuie să fie capabile să înțeleagă și să execute comenzi militare comune, potrivit cerințelor proiectului, cum ar fi „plasați navele 1-5 în eșalonul stâng” sau „mențineți poziția, economisiți bateria și așteptați sarcini suplimentare, cu excepția cazului în care o amenințare traversează Linia Bravo (nota autorului: a threat crosses Line Bravo = amenințare iminentă)”.
Potrivit DefenseOne, controlul vocal este, probabil, cea mai mare provocare a proiectului. Deși explozia Modelelor Mari de Limbaj (Large Language Models – LLM) a revoluționat abilitatea inteligenței artificiale de a comunica cu oamenii în text simplu, comunicarea vocală este încă în urmă.
Dar majoritatea oamenilor vorbesc mai repede decât tastează, mai ales sub stres, iar în luptă, trupele vor să aibă mâinile pe o armă, nu pe o tastatură, iar ochii să scaneze pericolul, nu să privească un ecran. Așadar, există o valoare reală în controlul vocal care poate funcționa chiar și în mijlocul vuietului și terorii unui câmp de luptă. Cel puțin o firmă, Primordial, spune că a testat, pe teren, drone operate vocal pentru operatorii speciali ai Armatei (și pentru reporteri, inclusiv de la Breaking Defense).
Cealaltă provocare tehnică complexă va consta probabil în a face ca inteligența artificială „orchestratoare” să fie suficient de inteligentă pentru a transforma comenzile vocale sau text ale omului într-un plan detaliat care să coordoneze mai multe drone, potențial de diferite tipuri – de exemplu, drone care zboară deasupra bărcilor robotizate sau tancurilor - și apoi să adapteze acel plan, pe măsură ce achiziționează informații noi, fără a se bloca și a cere noi instrucțiuni omului. Una din cerințele de înscriere precizează clar că este posibil ca inteligența artificială să nu poată ajunge întotdeauna la un om, deoarece bruiajul inamic sau obstacolele naturale ar putea bloca transmisiile.
„Orchestratorul trebuie să fie proiectat să funcționeze eficient în condiții de conectivitate intermitentă. De asemenea, este posibil ca orchestratorul să fie nevoit în cele din urmă să funcționeze într-un mediu deconectat, la marginea rețelei, fără acces la cloud”, se arată în ghid. „Sistemul trebuie să ofere operatorilor reprezentări realiste ale disponibilității comunicațiilor și ale comportamentului autonom, prevenind încercările false (inamice) de control.” DIU a anunțat proiectul Orchestrator pe 13 ianuarie. A doua zi, departamentul de Cercetare și Inginerie al Pentagonului, condus de subsecretarul Emil Michael, recent numit în funcție, a publicat o înregistrare video de la ceea ce părea a fi un efort similar, primul experiment militar „Swarm Forge” din 8 ianuarie.
Deși durează mai puțin de un minut și jumătate, înregistrarea video și vocea înfățișau o formație de patru drone - o dronă „creier” care conduce trei kamikaze de unică folosință - lovind trei tancuri simulate în câteva secunde, aproape simultan.
„Drona lider va identifica ce trebuie lovit, iar apoi cele trei drone care îl însoțesc vor intra și vor ataca”, se explică în prezentare. În acest experiment specific, contractorul de apărare Auterion a spus că software-ul său a coordonat roiul și a declarat pentru Breaking Defense că un singur operator uman a desemnat țintele, apoi a lăsat detaliile la latitudinea inteligenței artificiale.