Defense România › Strategică › Situația la Podul Kerci este mult mai gravă pentru ruși decât s-a crezut inițial. Noile imagini din satelit arată avarii multiple pe tronsoanele rutier și feroviar

Situația la Podul Kerci este mult mai gravă pentru ruși decât s-a crezut inițial. Noile imagini din satelit arată avarii multiple pe tronsoanele rutier și feroviar

Noile imagini din satelit arată mai multe porțiuni avariate ale Podului din Kerci, în urma celor mai recente atacuri ale Ucrainei. Sursa Foto: Dnipro OSINT.
Primele evaluări realizate imediat după prăbușirea unei secțiuni a Podului Kerci au subestimat amploarea reală a pagubelor existente la nivelul infrastructurii care leagă Rusia de Peninsula Crimeea ocupată. Noile imagini din satelit făcute publice pe 19 noiembrie arată că situația din strâmtoare este mult mai gravă pentru armata rusă decât părea imediat după atacurile din 16 și 17 noiembrie.

Imaginile din satelit surprind zone multiple de impact atât pe calea rutieră, cât și pe cea feroviară, confirmând efectele celui de-al treilea atac executat de forțele ucrainene într-o singură săptămână, în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, cu rachete de croazieră Neptun.

Imaginile din satelit arată că avariile de la Podul Kerci sunt mult mai grave

Grupul de analiză OSINT Dnipro Osint (Harbuz) a publicat imagini din satelit realizate imediat după noul bombardament și a marcat cu precizie zonele afectate ale podului. Pe lângă tronsonul rutier care s-a prăbușit deja în mare în urma atacurilor anterioare, fotografiile evidențiază alte trei zone avariate pe suprafața carosabilă. În paralel, pe tronsonul feroviar, obiectivul principal al loviturilor din noaptea de 19 noiembrie, sunt vizibile încă două sau trei zone distincte de impact.

Gravitatea situației este confirmată independent de imaginile realizate joi, 19 noiembrie, de compania americană de informații spațiale Vantor și analizate de Business Insider. Măsurătorile realizate pe baza acestor fotografii indică prăbușirea unei secțiuni de 225 de metri din podul rutier, care se ridica la peste 30 de metri deasupra canalului navigabil dintre Marea Neagră și Marea Azov.

O parte din structura ruptă este parțial scufundată în apele strâmtorii. Două detalii tehnice semnalate de specialiștii Vantor indică blocajul decizional în care se află autoritățile ruse. În imaginile din 19 noiembrie nu apare nicio activitate care să indice că se fac reparații pe pod sau în imediata apropiere a zonelor distruse, iar traficul maritim prin Strâmtoarea Kerci este complet oprit.

Atacul din noaptea de 18 spre 19 noiembrie a fost confirmat oficial de Statul Major General și de Ministerul Apărării de la Kiev. Operațiunea a fost executată de sistemele de rachete de coastă ale Forțelor Navale ale Ucrainei, care au lansat rachete de croazieră R-360 Neptun asupra zonei arcului principal și de-a lungul șinelor de cale ferată. După impact, circulația trenurilor a fost oprită complet. Liderul administrației de ocupație din Crimeea, Serghei Aksionov, a recunoscut, neavând încotro, atacul efectuat de ucraineni și suspendarea temporară a traficului pentru evaluarea daunelor. 

De ce reluarea circulației trenurilor pe Podul Kerci ascunde un risc major pentru logistica rusă

Deși agenția Associated Press a relatat ulterior că rușii au reluat circulația feroviară în cursul după-amiezii, repunerea rapidă în mișcare a trenurilor pe o structură lovită în mai multe puncte în apropierea arcelor de susținere ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea reală ca această zonă să fie sigură. Chiar dacă Moscova reușește să mențină un trafic feroviar limitat pentru a salva aparențele, transportul garniturilor grele încărcate cu combustibil, muniție și tehnică blindată devine extrem de riscant.

Faptul că Ucraina a reușit să lovească Podul Kerci de trei ori într-o singură săptămână demonstrează că apărarea antiaeriană rusă din regiune rămâne grav afectată și nu poate bloca atacurile repetate. Atacul cu rachete Neptun de pe 19 noiembrie continuă campania derulată timp de câteva luni în șapte etape, prin care Kievul a distrus mai întâi radarele, bateriile antiaeriene și sistemele de război electronic rusești.

Detaliile furnizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de producătorii de armament clarifică și dimensiunea arsenalului folosit în atacurile efectuate în această săptămână. Pe lângă dronele Palianiția și FP-1, ucrainenii au utilizat rachete R-360 Neptun produse de biroul de proiectare de stat Luci, rachete de croazieră FP-5 Flamingo fabricate de compania ucraineană Fire Point, precum și șapte rachete de croazieră Ruta, produse de compania aerospațială europeană Destinus. 

Cronologia primei faze a operațiunii a fost reconstituită și prezentată separat de analiștii proiectului OSINT CyberBoroshno.

În plan politic, Vladimir Putin a promis în această săptămână reconstrucția podului inaugurat în 2018 și represalii împotriva Ucrainei, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a transmis că operațiunea reprezintă un răspuns la bombardamentele rusești asupra podurilor din Kiev și din alte orașe ucrainene. Din perspectivă strict militară, promisiunile Kremlinului se lovesc însă de realitatea din teren. Podul care leagă ținutul Krasnodar și Peninsula Taman de Crimeea a fost prezentat ani la rând de Moscova drept invulnerabil și a reprezentat principala rută terestră de aprovizionare pentru trupele ruse din Crimeea și din sudul ocupat al Ucrainei.

În prezent, degajarea resturilor scufundate pe o lungime de 225 de metri și repararea simultană a celor trei zone avariate de pe tronsonul rutier și a secțiunilor afectate ale căii ferate presupun mobilizarea unor utilaje grele și luni întregi de lucrări complexe.

Atât timp cât bateriile de coastă ucrainene dotate cu rachete Neptun pot lovi trecerea peste strâmtoare fără a fi interceptate, orice șantier de reconstrucție pe care rușii l-ar deschide pentru podul Kerci devine o țintă ușoară. Pentru comandamentul militar rus, pierderea capacității depline a podului și blocarea navigației în strâmtoare afectează direct aprovizionarea frontului de sud, într-un moment în care Moscova nu are soluții rapide pentru a restabili securitatea zonei.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes