Defense România Strategică Retragere masivă a SUA din forțele de reacție rapidă ale NATO: Europa rămâne fără avioane de vânătoare și portavioane americane

Retragere masivă a SUA din forțele de reacție rapidă ale NATO: Europa rămâne fără avioane de vânătoare și portavioane americane

Avion F-15E al Escadrilei 494 de Luptă. Sursa foto: U.S. Air Force.
Statele Unite își reduc masiv contribuția la forțele de reacție rapidă ale Alianței Nord-Atlantice, o decizie care modifică substanțial capacitatea defensivă imediată a Europei. Un document clasificat, transmis de oficialii americani către NATO, detaliază pentru prima dată capacitățile militare pe care Washingtonul intenționează să le excludă din planificarea comună.

Potrivit ziarului german Welt, toate aceste reduceri de tehnică militară vizează direct NATO Force Model, structura care stabilește numărul exact și tipul de trupe pe care fiecare stat membru trebuie să le poată desfășura pe front în intervale stricte de zece zile, între 10 și 30 de zile și în maximum șase luni.

Diminuarea prezenței militare americane este vastă și afectează toate domeniile de luptă. Administrația Trump a decis ca jumătate din portavioane, crucișătoare și distrugătoare să fie retrase din forțele alocate NATO. Alianța va beneficia pe viitor de un singur grup de atac de portavion american, în loc de două, iar submarinele de atac capabile să lanseze rachete de croazieră vor fi exculse complet din planificare.

În ceea ce privește forțele aeriene, Statele Unite vor retrage o treime din avioanele de vânătoare, scăzând numărul aparatelor F-16 de la 99 la 63 și al aparatelor F-15E de la 54 la 36. O escadrilă de bombardiere, din cele două alocate în prezent, va fi dezafectată. Capacitățile de recunoaștere vor fi sever limitate, în condițiile în care toate dronele cu rază lungă de acțiune vor fi retrase, iar numărul dronelor de tip MQ-9 Reaper va fi redus la jumătate.

Suportul logistic aerian și supravegherea maritimă sunt de asemenea vizate, numărul avioanelor de patrulare maritimă P-8A Poseidon scăzând de la 26 la 15, iar toate cele opt avioane moderne de realimentare KC-46 urmând să fie excluse din planificare.

Reorientarea Statelor Unite către Pacific

Această retragere a echipamentelor reflectă reorientarea strategică a Washingtonului către regiunea Indo-Pacifică și presiunea pusă pe guvernele europene pentru a prelua costurile propriei apărări. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat la dialogul anual Shangri-La din Singapore că Statele Unite sunt o națiune a Pacificului și vor menține forța militară necesară în acea regiune pentru a face față Chinei.

În paralel, subsecretarul pentru Politici al Departamentului Apărării, Elbridge Colby, a cerut ca Europa să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea sa convențională. Comandantul Comandamentului European al SUA, generalul Alexus G. Grynkewich, a justificat reducerile de tehnica militara afirmând că în cadrul NATO Force Model a existat o codependență nesănătoasă de forțele americane, situație care trebuie corectată din cauza posibilității izbucnirii unor conflicte simultane în mai multe teatre de operații.

Guvernele europene au doar câteva săptămâni pentru a acoperi deficitul de armament din planificarea NATO

Aceste decizii urmează unui anunț făcut de Pentagon la sfârșitul lunii mai privind reducerea numărului de brigăzi de luptă americane staționate în Europa de la patru la trei.

Guvernele europene se confruntă cu un deficit de timp și de capacitate industrială. Europa are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a decide modul în care va înlocui echipamentele americane retrase. Lipsurile continentului sunt evidente, un exemplu fiind armata germană care dispune de doar opt aeronave de patrulare maritimă, un număr insuficient pentru a compensa reducerea prezenței americane, chiar și în eventualitatea în care toate ar fi oferite Alianței.

Liderii NATO urmează să discute această problemă la summitul care va avea loc la Ankara în perioada 7-8 iulie, în timp ce consultări suplimentare sunt programate pentru jumătatea lunii iunie.

Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a argumentat recent că planurile de apărare ar putea deveni mai sustenabile pe termen lung, odată ce echilibrul responsabilității se va schimba prin creșterea cheltuielilor militare în Europa și Canada. Realitatea tehnică indică un deficit de capabilități pe linia frontului european pe care statele membre vor trebui să îl acopere din resurse proprii limitate.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes