Operatorii ucraineni de drone din cadrul unității Lasar's Group a Gărzii Naționale au distrus o dronă de recunoaștere rusească Zala Z-20, în sudul Ucrainei, la sfârșitul lunii iulie, a declarat comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, Oleksandr Pivnenko, pe rețelele de socializare.
Potrivit acestuia, unitatea a stabilit un record pentru cea mai mare doborâre reușită de drone în aer.
„6.400 m. Aceasta este înălțimea la care unitatea Grupului Lasar, aparținând Gărzii Naționale a Ucrainei, a distrus drona de recunoaștere rusească Zala Z-20, stabilind un record pentru cea mai mare doborâre reușită”, a scris Pivnenko pe Facebook, postând și următorul clip:
Mai exact, operatorii ruși și-au ridicat în mod deliberat dronele la altitudinea maximă, în încercarea de a evita interceptarea din partea apărării aeriene ucrainene. Cu toate acestea, drona Z-20, concepută pentru a cerceta și detecta ținte la distanțe de peste 100 km, a fost distrusă.
Aici s-a ajuns. Exemplul dronei doborâte de drone la altitudini de peste 6 kilometri expune limitele artileriei aeriene
Amintim că România va achiziționa în lunile și anii următori un număr de 9 baterii Skynex/Skyranger de 35 mm capabile să distrugă dronele.
Trebuie precizat că sistemul Skynex a fost până acum un adevărat ucigaș de drone: proiectilele Oerlikon Ahead de 35 mm nu lovesc direct ținta, ci explodează chiar înainte de impactul cu aceasta, eliberând zeci de submuniții din tungsten care sporesc șansele de a distruge cu succes dronă.
Cu toate acestea, sistemul Skynex/Skyranger de 35 mm are o rază maximă de angajare de 4 kilometri, ceea ce îl face ineficient în scenarii precum cel expus mai devreme, în care o dronă a fost interceptată la peste 6 kilometri altitudine. Sistemele Skynex vor putea neutraliza în continuare drone, însă pentru situații în care o dronă inamică survolează la altitudine ridicată, artileria antiaeriană de tipul prezentat mai sus rămâne la statutul de spectator.
O altă potențială vulnerabilitate a apărării antiaeriene bazate pe tunuri de 35 mm este reprezentată de apariția dronelor Shahed cu motoare cu reacție. Viteza acestor drone (aprox. 500-600 km/h) reduce semnificativ intervalul de timp disponibil pentru detectarea și angajarea țintei, ceea ce ar putea diminua eficacitatea sistemelor antiaeriene clasice.
De cealaltă parte, soluția dronelor interceptoaare pare a fi una mult mai flexibilă. De altfel, ucrainenii au demonstrat că pot dezvolta rapid o varietate imensă de astfel de platforme, care să răspundă amenințărilor în continuă schimbare.
Ucraina și România se pregătesc să lanseze proiecte comune de fabricare a dronelor, susținute cu 200 de milioane de euro din cadrul programului SAFE al Uniunii Europene. Cele 200 de milioane de euro ar trebui să finanțeze proiecte pentru facilități de producție, dar mai ales centre de dezvoltare în domeniul dronelor care să asigure Ucrainei un aport de echipamente militare, iar României accesul la tehnologiile viitorului.