Lecția britanică despre autonomia strategică: Marea Britanie accelerează dezvoltarea armelor hipersonice
18 Februarie 2026
Tensiunile dintre Ucraina, Ungaria, Slovacia și Croația au atins un nou nivel, după ce Budapesta a anunțat suspendarea livrărilor de motorină către Kiev.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că Ungaria oprește furnizarea de motorină către Ucraina până la reluarea tranzitului de țiței prin Conducta Drujba, acuzând Kievul, culmea, de „șantaj politic”.
Decizia vine pe fondul blocării conductei petroliere Drujba, avariată la sfârșitul lunii ianuarie în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei.
Vorbim despre conducta Drujba, al cărei nume înseamnă „Prietenia”, o infrastructură concepută în perioada sovietică drept simbol al cooperării socialiste, ajunsă astăzi epicentrul unei confruntări politice dure
Nici Slovacia nu a ratat momentul să lovească în victimă și să uite că un criminal conduce de la Kremlin războiul de agresiune căruia îi spune "operațiune militară specială"
După întreruperea fluxului, Fico a declarat stare de urgență petrolieră.
La fel ca prietenii ungari ai Moscovei, premierul slovac îl acuză pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că blochează intenționat reluarea livrărilor și că afectează interesele energetice ale Slovaciei și Ungariei.
Fico a mers mai departe. Premierul slovac a amenințat cu sistarea exporturilor de energie electrică către Ucraina și cu reevaluarea sprijinului pentru aderarea acesteia la Uniunea Europeană.
În paralel, Budapesta și Bratislava au cerut Croației să permită tranzitul petrolului rusesc prin conducta JANAF (Adria), care leagă portul Omišalj de rețelele central-europene.
Răspunsul Zagrebului a fost însă ferm și cât se poate de corect.
Ministrul croat al economiei, Ante Šušnjar, a respins solicitarea, ironizând apelurile Ungariei la „valorile europene” și subliniind că infrastructura și regulile nu pot fi schimbate peste noapte în funcție de interese politice (anterior Ungaria minimaliza importanța conductei croate).
Disputa a escaladat rapid pe rețeaua X, unde schimbul de replici dintre Szijjártó și Šušnjar a devenit viral. Mesajele au fost preluate inclusiv de actorul britanic John Cleese, care a transmis un scurt „Mulțumesc, Croația”.
Dincolo de retorica politică, miza economică este considerabilă. Compania petrolieră ungară MOL Group ar avea de câștigat din menținerea accesului la țiței rusesc mai ieftin.
Ungaria se prevalează de lipsa de opțiuni, dar în 4 ani bătuți pe muchie nu a făcut nimic pentru a-și diversifica sursele, ba din contră, în 2024, a semnat noi contracte cu Gazprom care prevăd creșteri ale livrărilor de gaze din Federația Rusă către Budapesta.
Criza petrolului evidențiază o falie tot mai adâncă în interiorul Uniunii Europene.
În timp ce Ucraina încearcă să reducă dependența regională de resursele rusești, Ungaria și Slovacia invocă securitatea energetică și drepturile prevăzute de legislația europeană pentru a continua importurile.
Croația, prinsă la mijloc, a ales să se alinieze poziției Kievului (bravo ei), asumându-și riscuri politice și economice. Pe termen lung această poziție este una câștigătoare, întrucât Zagrebul va putea societa reciprocitate din partea partenerilor în situațiile dificile.
