Informațiile confirmate recent de Radio France Internationale (RFI) arată că operațiunea este activă cel puțin din vara anului 2026. Misiunea este condusă de un general francez și funcționează printr-o arhitectură operațională extrem de fluidă, descrisă drept o structură „ușoară și flexibilă”, compusă din echipe mici trimise în Ucraina pe termen scurt.
Operațiune discretă pentru Mirage 2000 și CAESAR
Acest grup de militari francezi asigură suportul logistic și tehnic pentru sistemele complexe de arme furnizate de Paris, cum ar fi obuzierele autopropulsate CAESAR, rachetele aer-aer MICA și Magic-2, bombele ghidate aer-sol AASM Hammer și, cel mai important, avioanele de vânătoare Mirage 2000, dintre care Ucraina trebuie să opereze cel puțin patru unități până la finalul acestui an.
Întreținerea acestui parc de tehnică militară necesită un nivel de expertiză pe care inginerii civili nu îl pot asigura în condiții de război, forțând astfel implicarea directă a cadrelor militare franceze din unitățile regulate.
Cum operează militarii francezi în Ucraina sub acoperirea detașamentului din Polonia?
Pentru a masca această dislocare și a menține un nivel ridicat de confidențialitate, Statul Major francez a recurs la un artificiu tactic. Trupele trimise în Ucraina folosesc drept paravan misiunea oficială „Gerfaut”, staționată din 2023 în baza Wedrzyn din nord-vestul Poloniei. „Gerfaut” face parte din misiunea europeană de instruire EUMAM-Ukraine, prin care 25.000 de militari ucraineni au fost deja pregătiți de armata franceză.
Conform surselor RFI, militarii care trec granița în Ucraina au instrucțiuni clare să declare oficial că sunt detașați în Polonia. Acest hub logistic polonez funcționează, așadar, ca poartă de acces și rampă de lansare pentru operațiunile discrete ale Franței direct pe teatrul de operații ucrainean. Cel mai probabil francezii au decis să procedeze astfel, deoarece instruirea și asistența tehnică devin mult mai eficiente atunci când sunt executate în imediata apropiere a zonei de contact, în condiții operaționale reale.
Operațiunea „Volia” atrage însă probleme juridice și politice serioase pentru autoritățile franceze. Conform articolului 35 din Constituția Franței, Executivul are obligația fermă de a informa Parlamentul în termen de trei zile de la angajarea forțelor armate naționale în misiuni desfășurate în străinătate, indiferent de natura acestora (de luptă sau de sprijin).
Parlamentarii francezi nu au fost notificați cu privire la existența acestei misiuni. Cedric Perrin, președintele Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Senat, a criticat public această omisiune, amintind că secretul militar nu poate suspenda obligațiile constituționale ale președintelui republicii.
Decizia Palatului Elysee de a intensifica formele de asistență pe care le oferă Ucrainei apare într-un context internațional în care Statele Unite fac un pas în spate în privința implicării financiare și militare directe. Franța preia practic inițiativa operațională, urmând modelele testate anterior de Marea Britanie (Misiunea Orbital) și Canada (Operațiunea Unifier). Totuși, secretizarea misiunii „Volia” reflectă temerea administrației Macron față de un electorat francez divizat pe tema ajutorului oferit Ucrainei.
În contextul alegerilor prezidențiale din primăvara anului viitor, prezența trupelor franceze în Ucraina riscă să devină o temă centrală de campanie, mai ales în condițiile în care partidul Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, a anunțat deja intenția de a tăia asistența financiară pe care Franța o acordă Ucrainei în primele șase luni de la o eventuală preluare a puterii. Până atunci, militarii francezi continuă să opereze în tăcere pe teritoriul ucrainean, asigurând buna funcționare a tehnicii militare vestice trimise pe front.