Defense România Forțele navale Noua Turcie este mai revendicativă. Ankara nu dorește prezența SUA sau NATO în Marea Neagră

Noua Turcie este mai revendicativă. Ankara nu dorește prezența SUA sau NATO în Marea Neagră

Comandantul Forțelor Navale Turce, Ercüment Tatlıoğlu, a detonat o bombă de calibru greu în discursul său ținut vinerea trecută (17.11) în cadrul unei ceremonii desfășurate în orașul Yalova, cu ocazia împlinirii a 133 de ani de la înființarea Școlilor de Ofițeri de Marină, însă vocea acestuia nu a atras atenția Comunității internaționale din cauza războiul din Fâșia Gaza.

Amiralul Tatlıoğlu a subliniat în discursul său că Turcia garantează toată securitatea în Marea Neagră și că aceasta nu ar trebui să fie transformată în Orientul Mijlociu. El a adăugat: "Nu vrem să intre [în Marea Neagră] nicio altă țară sau NATO" și a subliniat importanță a Mării Negre din punct de vedere economic după descoperirea gazelor naturale.

Țara pe care amiralul turc nu a nominalizat-o în discursul său este America. Ankara consideră că prezența americană în Marea Neagră poate transforma regiunea într-o arenă de conflicte armate între puterile internaționale și regionale similare conflictelor care au loc în Orientul Mijlociu, astfel că războiul ruso-ucrainean își va depăși granițele și va amenința securitatea tuturor țărilor riverane Mării Negre. Stabilitatea în Marea Neagră este, de asemenea, esențială pentru ca Turcia să își continue activitățile de cercetare și explorare pentru petrol și gaze, pe lângă extragerea gazelor naturale descoperite.

Respingerea de către Turcia a prezenței americane în Marea Neagră este de înțeles, dar menționarea NATO în discursul comandantului Forțelor Navale Turce a stârnit unele reacții de uimire.

Fostul ambasador al Turciei la Washington și reprezentant al Partidului Popular Republican, Namik Tan, a criticat declarațiile amiralului Tatlıoğlu, afirmând pe platforma de socializare X: "Un amiral care nu știe că Turcia este membră a NATO și este și comandant al Forțelor Navale?! O pierdere...".

Comandantul Forțelor Navale Turce știe bine că Turcia este membră a NATO, dar declarațiile sale indică o redefinire a relațiilor dintre Ankara și alianță și subliniază că apartenența Turciei la Alianța Nord-Atlantică nu înseamnă subordonare, ci mai degrabă participarea la luarea deciziilor pentru a-și proteja securitatea și interesele sale.

Turcia a aderat la NATO în 1952, după ce a trimis o brigadă în toamna anului 1950 în peninsula coreeană pentru a participa la războiul coreean alături de Forțele Armate Americane. Militarii turci au luptat în primele linii și sute dintre ei au fost uciși. De la acea dată, țările occidentale au privit Turcia ca un "rezervor de soldați" și o "forță militară pregătită" pentru a fi folosită în implementarea planurilor NATO. Miliardarul american George Soroș a spus odată că cea mai bună marfă pe care o poate exporta Turcia este armata sa, dar Ankara nu mai acceptă să fie privită cu această superioritate.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a vizitat, în urmă cu câteva zile, capitala Germaniei, Berlin. În conferința de presă pe care a susținut-o alături de cancelarul german, Erdogan a declarat: "Turcia este una dintre cele mai importante țări din NATO, pe locul cinci în ea și că nu este o țară obișnuită în alianță. Acum există o "nouă Turcie" care își dă seama de importanța ei în regiune și poziția sa în NATO și respinge subordonarea oarbă. Ankara cere ca opinia ei să fie respectată și preocupările și interesele sale să fie luate în considerare".

Cert este că poziția Ankarei cu privire la dosarul aderării Suediei la alianță este una dintre manifestările redefinirii relațiilor dintre Turcia și NATO. Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul Turciei a amânat în urmă cu câteva zile discutarea proiectului de lege de aprobare a protocolului de aderare a Suediei la NATO, pe termen nelimitat, în ciuda faptului că Statele Unite și majoritatea statelor membre NATO cer Ankarei să ratifice imediat protocolul.

Cadru militar în rezervă pasionat de aspecte militare, politice și economice din zonele arabă și balcanică. A activat în cadrul M.Ap.N timp de 32 de ani, până la trecerea în rezervă în 2017, perioadă în care a îndeplinit mai multe misiuni de luptă în teatrul de operații din Kosovo. În perioada 2004-2005, s-a specializat în limba arabă în cadrul Universității Naționale de Apărare, lucrând sub directa îndrumare a profesorului universitar Dumitru Chican, fost diplomat și emisar prezidenţial special pe lângă şefi de state şi guverne din majoritatea ţărilor arabe.
Alte știri de interes