În Crimeea, rușii construiesc un port pentru drone navale. Pe lângă Ucraina, toate coastele NATO de la Marea Neagră vor fi în pericol ridicat de atac hibrid

Noi imagini din satelit indică faptul că rușii construiesc pe coasta vestică a Crimeei primul lor port pentru drone navale destinat ambarcațiunilor fără echipaj. De acolo, cel mai probabil, vor ataca litoralul ucrainean și orașele de coastă direct dinspre mare, precizează publicația Defense Express. Dar, în lumea războiului hibrid al Rusiei, drona explozivă navală este unul dintre cele mai eficiente instrumente de a ataca, fără asumare, și celelalte țări riverane ale Mării Negre. 

În mediul online au apărut imagini clare din satelit ale țărmului lacului Donuzlav, în apropierea localității Novoozerne, din Crimeea temporar ocupată. Acestea par să arate primul port rusesc destinat dronelor navale, care, prin conceptul său, amintește într-o anumită măsură de bazele folosite pentru lansarea dronelor aeriene „Shahed”.

În imagini atrag atenția, în special, structurile asemănătoare unor hangare navale. Acestea sunt adăposturi adâncite, săpate în mal, protejate lateral de terasamente de nisip și acoperite cu plase de camuflaj. 

La fiecare astfel de adăpost duce un drum de pământ, utilizat atât de personal, cât și pentru transportarea ambarcațiunilor fără echipaj. În interiorul acestor hangare-adăpost, dronele navale pot fi lansate la apă, pot fi supuse ultimelor pregătiri înainte de misiune și pot fi păstrate temporar în stare de pregătire pentru ieșirea pe mare.

Probabil, în apropierea acestor hangare este amplasată și restul infrastructurii portului pentru drone navale. Aceasta ar putea include depozite, ateliere pentru întreținerea și pregătirea dronelor înainte de ieșirea pe mare, complexe de antene pentru comunicații și alte facilități.

Analistul OSINT H. I. Sutton, pe baza celor mai recente imagini din satelit, a identificat în total 21 de astfel de hangare pe lacul Donuzlav, amplasate în diferite sectoare ale litoralului. El remarcă, de asemenea, că lucrările la aceste adăposturi au început încă din februarie anul acesta, ceea ce înseamnă că, teoretic, acest port pentru drone ar putea fi deja operațional.

Începând din 2022, ca răspuns la utilizarea de către Ucraina a ambarcațiunilor fără echipaj, rușii au început treptat să dezvolte propriile drone navale. Lipsa unui echivalent complet al sistemului Starlink a complicat și a încetinit însă considerabil acest proces. Totuși, din 2025 au început să apară tot mai frecvent informații despre utilizarea dronelor navale de Rusia, iar numărul acestor relatări este în continuă creștere.

Având în vedere apariția în Crimeea a ceea ce pare a fi primul port pentru drone navale, este probabil ca rușii să înceapă să atace tot mai frecvent nave din Marea Neagră, precum și litoralul ucrainean, porturile și orașele de coastă, precum Odesa și Mikolaiv.

Deși ambarcațiunile rusești fără echipaj sunt considerabil în urma celor ucrainene din punct de vedere tehnologic, precum și în ceea ce privește caracteristicile și capabilitățile lor, acestea pot provoca în continuare pagube serioase. Distrugerea unui asemenea port pentru drone navale este la fel de dificilă sau chiar mai dificilă decât distrugerea unei baze pentru drone aeriene, de unde sunt lansate „Shahed-urile”.

Nota autorului:

Teritorii cu statut ambiguu și populații fără drepturi – rampe pentru război. Dincolo de semnificația pur militară a infrastructurilor de atac rusești din Crimeea și din alte teritorii care nu aparțin Rusiei, mai trebuie remarcate amploarea lor, cum a devenit posibilă această scară mare și cum sunt ele folosite.

Cel mai bun exemplu este cel al teritoriilor ocupate în 2014 în Ucraina: Crimeea și teritoriile din Donbas. Remarcabil, se observă că forțele ruse au avut succes militar în 2022 doar în zone adiacente acestor teritorii ocupate în 2014.

Explicația principală este că în Crimeea și teritorille ocupate din Donbas, forțele ruse au construit, din 2014 și până în 2022 o rețea extinsă de baze militare inclusiv de sprijin logistic și de luptă. Această rețea a fost decisivă în a trimite pe linia întâi trupe și tehnică militară la un ritm capabil să susțină ofensiva.

De ce în celelalte zone – dinspre Belarus, regiunile rusești Belgorod, Kursk și Briansk, Rusia nu a avut același succes militar?

Cel mai probabil, Rusia a evitat să întrebuințeze masiv teritoriul său național pentru războiul de după 24 februarie 2022 din două motive principale. Primul dintre ele este că realizarea unei infrastructuri militare și cu dublă întrebuințare la o scară similară celei din teritoriile ocupate în Ucraina, putea fi realizată doar prin abuzuri față de populația locală. Al doilea motiv este că Moscova nu a dorit să implice teritoriul național și pe cel al Belarusului prea mult în conflict deoarece ar fi fost victime și distrugeri importante.

Astfel, o concluzie importantă din acest nefericit război este că teritoriile în care comunitatea internațională nu are acces pot fi folosite cu ușurință în scopuri distructive inclusiv la declanșarea și ducerea războaielor. O altă concluzie, este că populațiile, care trăiesc în aceste teritorii cu statut ambiguu, nu au dreptul la opinie și, de cele mai multe ori, ele sunt sacrificate fizic în eventualele conflicte armate.

În ipoteza, că Ucraina ar fi fost sau va fi ocupată de Rusia, se poate aprecia cu mare probabilitate că întregul său teritoriu ar fi fost sau va fi pregătit pentru un război de mare amploare împotriva NATO. De asemenea, vocea națiunii ucrainene ar fi fost sau ar urma să fie suprimată. Dacă Rusia își atinge scopul în Ucraina, Belarusul ar urma, foarte probabil, să aibă o aceeași soartă iar severitatea statului totalitar de acum să fie doar o mică mostră din ceea ce ar urma.