Defense România Forțele navale În ciuda pierderii crucișătorului Moskva, rușii vor să modernizeze nava amiral a Flotei de Nord, crucișătorul Piotr Velikiy

În ciuda pierderii crucișătorului Moskva, rușii vor să modernizeze nava amiral a Flotei de Nord, crucișătorul Piotr Velikiy

Nava amiral a Flotei de Nord a Rusiei, Pyotr Velikiy.
Războiul din Ucraina a pus Rusia într-o situație în care consolidarea marinei militare a devenit o problemă de maximă importanță. Deși doar flota Mării Negre și parțial Flotila Mării Caspice au fost utilizate pe timpul agresiunii, rușii au pierdut deja 18 nave de război și nave auxiliare. În plus, intenția Suediei și Finlandei de a adera la NATO impune ca Flota de Nord să fie în centrul atenției ca fiind cea mai capabilă dintre forțele navale rusești, deși a fost întotdeauna lăsată ultima în ceea ce privește finanțarea.   

Astfel, Kremlinul a adoptat un plan ambițios de consolidare a marinei sale militare. Dar, acesta a rămas doar "pe hârtie", în timp ce, în realitate, eforturile depuse în acest plan nu sunt nici pe departe suficiente, după cum rezultă din analiza realizată de think tank-ul Jamestown Foundation.

Pentru început, şantierele navale ruseşti nu au trecut la un program cu ore de lucru prelungite, în ciuda afirmațiilor Kremlinului. Și se pare că autoritățile ruse nu prea sunt interesate de modul în care United Shipbuilding Corporation, deținută de stat, a avut în 2022 pierderi de sute de milioane de dolari.

Cu toate acestea, Rusia vrea "să-și mențină rolul de actor global", notează hink tank-ul Jamestown Foundation, și să-și proiecteze puterea pe toate mările lumii sau cel puțin "să păstreze paritatea strategică cu Statele Unite".

În loc să se concentreze pe proiecte locale, abordarea Rusiei duce la o risipă prea mare a resurselor sale între numeroasele flote și șantiere navale, dar, în cele din urmă, nu se obține niciun rezultat.

Cea mai bună ilustrare este problema cu portavionul Amiral Kuznetsov, care se află într-o reparație permanentă, cu termene amânate în mod repetat.

Nu mai puțin interesant este însă faptul că rușii au în plan să modernizeze două dintre crucișătoarele cu propulsie nucleară din cadrul Proiectului 1144 Orlan, și anume nava amiral a Flotei de Nord, Pyotr Velikiy, și crucișătorul Amiral Lazarev din clasa Kirov, care se află și el în reparații la șantierul naval Zvyozdochka.

Termenele pentru repararea crucișătorului Amiral Lazarev sunt și ele mereu amânate, perspectivele sunt neclare, iar până la finalizarea lucrărilor nu poate începe modernizarea crucișătorului din clasa Kirov, Pyotr Velikiy. Dar, toate aceste aspecte nu împiedică Kremlinul să stabilească priorităţi cu privire la dezvoltarea marinei militare.

Rușii nu au decis încă dacă vor să continue să construiască submarine de tip Proiect 955 Borey și Proiect 885 Yasen după 2030. Când vine vorba de construcția de nave convenționale, problemele sunt similare. De exemplu, ei încă nu au decis dacă vor continua să construiască navele din cadrul Proiectului 677, în ciuda eșecului de a realiza un nou motor și au recurs la unul "clasic" diesel-electric.

În ciuda pierderii crucișătorului Moskva rușii vor să modernizeze nava-amiral a Flotei de Nord, crucișătorul Piotr Velikiy. Apoi, Rusia declară că va continua să fabrice fregatele Proiectului 22356 "Amiral Gorshkov", în ciuda problemei legate de producerea motoarelor pentru această clasă de nave: industria rusă poate produce doar două motoare cu turbină cu gaz M55R pe an. În acest ritm, se poate fabrica doar o singură fregată "Amiral Gorshkov". Pentru a rezolva aceste probleme, Kremlinul dorește să implice compania Rosatom, cel puțin ca sursă de finanțare suplimentară.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes