În paralel, analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că incidentul nu pare o simplă eroare de traiectorie, ci o acțiune planificată prin care rusii au urmărit să intimideze statele europene care sprijină Ucraina și să verifice limitele reale ale reacției NATO.
Incidentul s-a produs pe fondul unuia dintre cele mai ample atacuri rusești cu rachete și drone executate asupra Ucrainei în această lună. În cadrul unei conferințe de presă susținute alături de comandantul operațional al forțelor armate poloneze, generalul de brigadă pilot dr. Ireneusz Nowak, ministrul polonez al apărării a precizat că nu mai puțin de unsprezece obiecte aeriene rusești aflate în imediata apropiere a frontierei au prezentat riscul de a intra în spațiul aerian al Poloniei, iar trei dintre acestea au trecut efectiv granița. Fragmentele au fost descoperite ulterior în trei zone din voievodatele Lublin și Subcarpatic.
Ce a urmărit Rusia prin rachetele Kh-101 căzute la doar 35 de kilometri de un poligon militar din Polonia
Potrivit datelor prezentate de Kosiniak-Kamysz, o rachetă de croazieră rusă Kh-101 s-a prăbușit într-o zonă rurală din apropierea localității Nowy Lipowiec, o a doua rachetă, cel mai probabil de același tip, a căzut lângă Rudnik nad Sanem, iar o dronă rusă cu propulsie reactivă, posibil de tip Geran-5, s-a prăbușit în zona localității Molodycz. Niciunul dintre cele trei incidente nu a provocat victime sau pagube materiale majore.
În timpul atacului din noaptea de joi spre vineri, structurile NATO și armata poloneză au activat radarele de apărare antiaeriană și au ridicat de la sol avioane de luptă. Alături de forțele poloneze au intervenit imediat avioanele aliate aflate într-o misiune de poliție aeriană, în spațiul aerian patrulând două avioane de vânătoare suedeze Gripen și o aeronavă olandeză de realimentare în zbor MRTT.
Cu toate acestea, niciuna dintre cele două rachete și nici drona cu reacție care au intrat pe teritoriul unui stat membru NATO nu au fost doborâte. Generalul Ireneusz Nowak a explicat că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de regulile de angajare. Evaluarea ISW indică faptul că autoritățile militare de la Varșovia au considerat probabil că interceptarea ar fi generat riscuri suplimentare pentru populație, având în vedere că traiectoriile proiectilelor indicau căderea acestora în zone nelocuite.
Dincolo de aspectul pur tehnic al deciziei de a nu deschide focul, sincronizarea incidentului ridică semne de întrebare privind intențiile reale ale Moscovei. Între 9 și 22 noiembrie, Polonia găzduiește la poligonul din Nowa Deba exercițiul multinațional „Koalicja”, organizat de componenta militară a Coaliției de Voință, formatul internațional care reunește 37 de state dispuse să contribuie la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina după încheierea războiului. La manevrele militare din Nowa Deba participă între 5.000 și 6.000 de militari din Belgia, Franța, Estonia, Spania, Olanda, Lituania, Germania, Suedia și Marea Britanie, Polonia asigurând sprijinul logistic, iar Turcia participând de la distanță.
Una dintre rachetele rusești a căzut la aproximativ 35 de kilometri de acest poligon, exact în ziua în care la Nowa Deba se aflau miniștrii apărării din Polonia, Franța, Marea Britanie, Lituania și Estonia.
Pe baza acestei proximități geografice, analiștii ISW consideră că pătrunderile din 20 noiembrie nu au fost întâmplătoare. În evaluarea institutului american, Kremlinul a urmărit două obiective concrete prin trimiterea celor două rachete și a dronei în Polonia. Primul obiectiv este descurajarea și intimidarea statelor din ,,Coaliția de Voință’’ care pregătesc planuri de sprijin și stabilizare pentru Ucraina, demonstrând că Rusia este dispusă să opereze cu muniție reală în imediata vecinătate a trupelor occidentale concentrate în Polonia.
Al doilea obiectiv este testarea directă a timpului de reacție, a procedurilor de interceptare și a răspunsului politic al Alianței Nord-Atlantice. Experții ISW precizează însă riguros că aceasta este o evaluare a intențiilor Moscovei, neexistând dovezi directe publice privind ordinele exacte transmise de comandamentul militar rus.
Reacția guvernului de la Varșovia arată că autoritățile poloneze tratează situația cu maximă seriozitate în plan militar. Premierul Donald Tusk a convocat o ședință de urgență și a discutat direct cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, solicitând întărirea apărării aeriene pe flancul estic. La rândul său, ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a transmis două mesaje clare către aliați, atât în conferința de la Varșovia, cât și la poligonul din Nowa Deba, în fața omologilor săi europeni. Oficialul polonez a cerut implicare mai fermă din partea partenerilor, consolidarea sistemelor de recunoaștere și informații și alocarea de forțe și mijloace suplimentare în cadrul misiunii NATO Eastern Sentry, operațiune lansată în septembrie 2025 tocmai ca urmare a unei pătrunderi masive de drone rusești în spațiul aerian polonez.
Polonia cere urgent aliaților NATO avioane AWACS și F-35
Cererea explicită pentru avioane AWACS și aparate de generația a cincea F-35 indică exact unde se află deficitul operațional actual al apărării poloneze. Detectarea din timp a rachetelor de croazieră Kh-101 și a dronelor cu reacție care zboară la joasă altitudine necesită senzori militari aeropurtați, pe care radarele terestre singure nu îi pot suplini eficient, iar interceptarea rapidă în condiții complexe impune utilizarea unor aeronave cu sisteme avansate precum F-35.
Kosiniak-Kamysz a amintit că Polonia va primi sprijin suplimentar din partea Germaniei, care va trimite avioane Eurofighter anul viitor, și din partea Suediei, care s-a angajat acum câteva săptămâni să disloce în curând sisteme antiaeriene Patriot pe teritoriul polonez. Aceste contribuții viitoare nu acoperă însă vulnerabilitățile imediate, motiv pentru care Varșovia cere activarea rapidă a resurselor NATO existente.
Din perspectiva analizelor de securitate, adevărata vulnerabilitate nu ține însă doar de numărul de avioane aflate în patrulare, ci și de reacția politică a Alianței. Polonia nu a solicitat consultări în baza Articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, mecanismul care permite unui stat membru să convoace aliații atunci când consideră că securitatea sa este amenințată.
Analiștii ISW avertizează că, prin lipsa unui răspuns politic și operațional ferm, NATO riscă să ridice în practică pragul de toleranță față de încălcările evidente ale spațiului său aerian de către Rusia. Cu alte cuvinte, dacă Moscova observă că două rachete de croazieră și o dronă de atac pot intra pe teritoriul unui stat aliat și pot cădea la 35 de kilometri de mii de militari occidentali fără a fi doborâte și fără consecințe politice imediate, Kremlinul va fi încurajat să repete și să escaladeze astfel de provocări.
Pentru a ieși din această postură pur reactivă, specialiștii ISW recomandă negocierea unor acorduri clare care să permită forțelor aliate interceptarea rachetelor și dronelor rusești ce amenință teritoriul NATO încă din momentul în care acestea se află în spațiul aerian al Ucrainei. Fără schimbarea regulilor de angajare și fără dislocarea imediată a avioanelor AWACS și F-35 cerute de Varșovia, flancul estic al Alianței va rămâne expus riscului ca Rusia să transforme încălcările repetate ale granițelor aeriene NATO într-un instrument obișnuit de presiune militară și politică.