Dronele și AI-ul domină frontul ucrainean. Cristian Sfichi: La fiecare 3 luni, softurile sunt învechite; Degeaba ai sisteme moderne, fără infrastructură IT suverană

Într-un context de securitate tot mai volatil, mesajul transmis de Cristian Sfichi, directorul Thales pe România, Ucraina și zona Caucazului, la conferința Defense Romania, este cât se poate de direct: România nu își mai permite să rateze oportunitatea actuală de dezvoltare a industriei de apărare.

Astfel de momente, spune el, apar rar - o dată la câteva decenii - iar deciziile luate acum vor cântări greu în anii care vin.

Războiul viitorului e acum în Ucraina: Linia frontului dominată de drone și AI

Un element critic este viteza amețitoare cu care evoluează tehnologia militară, mai ales în zona software, remarcă șeful regional al Thales pe România, Ucraina și zona Caucazului. Lecțiile din războiul din Ucraina sunt clare: aplicațiile de recunoaștere, inteligența geospațială sau sistemele radar devin depășite în doar câteva luni. 

”Așa cum războiaele au evoluat, vorbim aici de drone și sisteme de AI, e complet diferit de ce era acum 10 ani, acum trebuie să ne pregătim de conflictele viitorului, care vor însemna: securitate cibernetică, AI, roboți. Utați-vă ce se întâmplă în Ucraina, unde pe linia frontului lată de 60 de kilometri nu mai există decât drone, sisteme fără pilot. Acolo e un fel de ”no man land”, unde inteligența artificială lucrează”, amintește Sfichi.

În aceste condiții, simpla achiziție de echipamente moderne nu mai este suficientă. Fără o infrastructură IT suverană, capabilă să actualizeze și să adapteze constant aceste sisteme, investițiile riscă să devină rapid ineficiente.

”Fără să avem vreo obligație contractuală, Thales deja are o capacitate de aproximativ 800 de ingineri care livrează produse Made in Romania” (Cristian Sfichi - foto jos)

Natura conflictelor s-a schimbat radical. Frontul devine tot mai mult un spațiu controlat de algoritmi și tehnologii fără pilot, ceea ce obligă statele să investească nu doar în producție, ci și în inovare continuă, explică oficialul Thales. 

Dacă în urmă cu un deceniu accentul era pe echipamente convenționale, astăzi domină dronele, inteligența artificială și sistemele autonome. 

Ideea centrală este simplă, dar esențială: producția trebuie să fie adusă în țară. Dependența de furnizori externi devine un risc major. Soluția este dezvoltarea unei industrii naționale capabile să producă local cât mai mult din echipamentele necesare. Sfichi compară acest moment cu un adevărat „gold rush” industrial, în care cine se mișcă rapid câștigă un avantaj strategic pe termen lung.

România trebui să profite de acest ”gold rush” pe înarmare și să producă local

Aici intervine un avantaj major al României: resursa umană. Thales are deja aproximativ 800 de ingineri în România, care contribuie la dezvoltarea de produse „Made in Romania”, a mai precizat Cristian Sfichi. Iar planurile vizează extinderea triplarea acestei capacități.

În acest context, ambiția ca România să devină un hub regional de inovare pe flancul estic al Europei nu este doar realistă, ci și necesară.

Există competențe, există companii implicate și există o fereastră de oportunitate care însă nu va rămâne deschisă mult timp. Programe precum SAFE vin cu constrângeri de timp și decizie, ceea ce înseamnă că autoritățile trebuie să acționeze rapid și strategic.

Amintim că România va derula prin programul SAFE de reînarmare un total 21 de proiecte de înzestrare, dintre care Ministerul Apărării gestionează contracte în valoare de 9,53 miliarde de euro. Dintre acestea, 11 proiecte - reprezentând aproximativ 6-6,5 miliarde de euro - sunt cele mai relevante pentru componenta de producție locală.

Estimările sale arată că între 3,5 și 4 miliarde de euro ar putea fi generați direct în industria națională de apărare.