Întrebat de jurnaliştii de la Digi FM despre anunţul de mobilizare parţială a armatei, Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, a remarcat că Federaţia Rusă, prin vocea preşedintelui Putin, dă semne de „slăbiciune şi de un început de disperare”.
Dacă, în februarie, Putin vorbea referindu-se la manevrele din Ucraina ca la o simplă „operaţiune specială”, iată că prin mobilizarea parţială a armatei recunoaşte că e vorba, de fapt, despre un război. Şi că acest război merge prost.
Putin a decretat mobilizarea, deși la începutul invaziei a dat asigurări că nu va fi cazul
Deși la începutul invaziei din 24 februarie 2022 Vladimir Putin a dat asigurări că nu se va apel la mobilizare, situația de pe front și înfrângerile militare majore din ultimele săptămâni, mai ales din nord-est, unde rușii au pierdut Harkovul, a forțat Kremlinul să ia o asemenea măsură nepopulară.
Obiectivul anunțat este așa-zisa „eliberare” a Donbasului, zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk şi că majoritatea populaţiei din această zonă nu doreşte să revină la ceea ce Putin a numit „sub jugul” Ucrainei.
Imediat după anunțul lui Putin, în care a lansat o nouă amenințare împotriva Occidentului cu un război nuclear, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că 300.000 de rezervişti vor fi mobilizaţi în Rusia.
„Rusia are o mare resursă de mobilizare. Un total de 300.000 de rezerviști vor fi chemați în timpul mobilizării parțiale”, susține ministrul apărării.
Anunțul a generat și primele proteste, deși minuscule. E de așteptat ca pe măsură ce războiul se prelungește, societatea rusă să intre din ce în ce mai mult într-o stare conflictuală cu conducerea Kremlinului, motiv pentru care Vladimir Putin a evitat cât a putut mobilizarea, fie ea și parțială.