Pe data de 7 aprilie, așa cum menționa la vremea respectivă și DefenseRomania, la Șantierul Naval din Galați a fost lansată la apă nava NRP D. João II, prima astfel de navă construită în Europa, dedicată dronelor.
Nava D. João II, primul portavion pentru drone din Europa, nava fiind construită la Galați. Photo source: Screenshot Damen
Nava a fost construită de Damen pentru Portugalia și beneficiază de un grad ridicat de autonomie a sistemelor și este proiectată pentru operare fără restricții în medii tropicale și temperate. Aceasta este optimizată pentru activități diverse, precum cercetare oceanografică, monitorizarea mediului, asistență umanitară și intervenții în caz de dezastre, precum și misiuni de supraveghere și sprijin maritim.
Paradoxal e că înainte cu doar o zi de lansarea la apă a navei construite la Galați, Șantierul Naval Mangalia, unde Damen e acționar minoritar iar statul român majoritar, a intrat în procedura de faliment.
De ce a falimentat Mangalia, în timp ce la Galați se construiesc nave de ultimă generație la „foc automat”
Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, portofoliu în subordinea căruia se află industria de apărare din România, a explicat acest paradox, într-o postare înainte de sărbători pe o rețea de socializare.
„De ce a dat faliment Damen Mangalia în timp ce Damen Galați nu doar că e pe profit dar tocmai a produs primul „port-drone” din Europa?”, se întreabă Năsui, care dă ulterior răspunsul, afirmând că „asta e întrebarea cheie pe care ar trebui să și-o pună guvernul Bolojan”.
„Două șantiere navale în aceeași țară, supuse acelorași reglementări, cu aceiași politicieni la putere, cu acces la aceeași piață globală, la câteva ore distanță unul de celălalt. De ce unul face performanță și celălalt dă faliment după ce statul a ajuns să-i plătească și salariile?
Sunt oamenii din Galați mai buni decât cei din Mangalia? Foarte probabil că nu. Diferența a fost alta.
Diferența de fond dintre cele două companii este că una a fost privată, pe când cealaltă a fost de stat”, remarcă Claudiu Năsui.
De ce a falimentat Mangalia? Năsui arată cu degetul către „idioții cu carnet de partid” care au căpușat șantierul naval
Șantierul Naval Mangalia. Foto credit: Damen
Fostul ministru al Economiei arată că statul s-a comportat la Mangalia exact cum o face mereu cu companiile pe care le deține. Năsui arată cu degetl „idioții cu carnet de partid” care au dus Mangalia în situația de azi.
„Șantierul naval de la Galați a fost înființat privat, naționalizat de comuniști, și privatizat în întregime după revoluție.
Pe când șantierul Damen Mangalia a rămas jumătate de stat.
Iar statul s-a comportat mereu cu compania așa cum fac politicienii cu toate companiile de stat.
Au pus acolo diverși idioți cu carnet de partid. Experți în propagandă dar care n-au demonstrat nimic profesional. Și au fost invariabil interesați mai degrabă de căpușare prin diverse firme decât de bunăstarea companiei.
Investitorul privat, nevrând scandal, și nevenind în România ca să facă justiție, a tratat totul strict economic. Dacă era mai profitabil să cedeze cerințelor politice, a făcut-o. Așa au ajuns angajați în funcții de conducere tot felul de oameni veniți pe filiera politică. Așa au semnat tot felul de contracte păguboase, dar care erau solicitate de politic”, explică Claudiu Năsui.
„Mai mult, interesul să investească într-o companie căpușată de stat a fost minim. Dumneavoastră cât ați investi într-o companie majoritar de stat?”, se întreabă retoric fostul ministru al Economiei.
„Ei bine toate astea lasă efecte pe termen lung și inevitabil duc la faliment.
Și în tot timpul acesta, Damen Galați nu a avut problemele acestea. Investițiile acolo erau 100% private. Dacă mergea bine activitatea, investitorii ieșeau pe profit. Dacă nu, sufereau pierderi.
Dar la stat cine să suporte pierderile? Politicienii care nu dau din banii lor? Doar contribuabilul, cel care plătește taxe ca să se acopere toate găurile negre.
Pentru cei de la stat, timpul trece leafa merge. Zero pierderi la faliment. N-au riscat un leu din banii lor. Și nici n-ar risca în companii de stat. Acolo bagă numai bani publici.
Lansăm în curând Open Budget 2026. În bugetul guvernului Bolojan pentru 2026 sunt prevăzuți aproape 12 miliarde de lei pentru companii de stat (scheme, subvenții, ajutoare, creșteri de capital social, „investiții”, etc.). Cât credeți că investește dl. Bolojan în companiile acestea din banii proprii?”, a conchis Claudiu Năsui.