Această decizie complică planurile politice ale guvernelor de la Paris și Berlin, care credeau că dețin controlul exclusiv asupra viitorului industriei militare europene. Planul inițial al guvernelor Franței și Germaniei era trasat clar în luna iunie a acestui an.
Statul german urma să cumpere 40% din acțiunile deținute de holdingul Wegmann & Co. (structura prin care familia Bode-Wegmann controlează jumătate din KNDS).
În același timp, statul francez acceptase să își reducă participația de la 50% la 40%, urmând ca restul de 20% din companie să fie scos pe piață printr-o Ofertă Publică Inițială (IPO) lansată simultan pe bursele din Paris și Frankfurt.
Eșecul listării la bursă a gigantului militar franco-german
Această listare publică, evaluată inițial la 11 miliarde de dolari conform estimărilor din piață, a fost suspendată în luna iulie din cauza prăbușirii acțiunilor din sectorul apărării. Declinul a fost trasat în special de căderea grupului Rheinmetall, după ce executivul german a anulat programul fregatelor F126.
Suspendarea procesului de listare a blocat accesul holdingului Wegmann & Co. la lichidități, forțând familia germană să analizeze oferte private. Aici a intervenit Warburg Pincus, un administrator de active cu un portofoliu de 87 de miliarde de dolari. Interesul americanilor nu este unul conjunctural si asta reiese din faptul că, în luna aprilie, fondul de investiții a lansat o platformă de finanțare dedicată exclusiv sectorului european de apărare, susținută strategic de MEAG, divizia de gestionare a activelor a reasigurătorului german Munich Re.
Iluzia independenței militare europene
O altă soluție pentru salvarea KNDS ar fi fost preluarea pachetului de acțiuni de către competitorul german Rheinmetall, însă Parisul a blocat imediat această variantă, considerând că ar distruge ireversibil paritatea de influență franco-germană din cadrul grupului.
Pentru ca americanii de la Warburg Pincus să intre în KNDS, tranzacția are nevoie de aprobarea directă a executivului de la Berlin, care deține un drept de preempțiune. Deși directorul general al KNDS, Jean-Paul Alary, insistă public că IPO-ul rămâne prioritatea companiei, acest lucru depinde exclusiv de o stabilizare puțin probabilă a piețelor bursiere până la finalul anului 2026.
Presiunea financiară a familiei Bode-Wegmann și prezența banilor americani pe masă arată că arhitectura europeană de apărare are nevoie de infuzii masive de capital privat, indiferent de reținerile politice privind suveranitatea strategică.
KNDS, cu un portofoliu de comenzi care depășește 33 de miliarde de euro și 11.000 de angajați, fabrică inclusiv celebrul tanc Leopard 2, iar accesul unui fond american la structura sa de acționariat marchează un punct de inflexiune în modul în care este susținută industria militară a Uniunii Europene.