Continuă speculaţiile cu privire la baza aeriană Incirlik. EAU vor să gândească facilităţile militare ale SUA

Potrivit surselor citate, prințul moștenitor din Abu Dhabi, Mohamed Bin Zayed, poartă în momentul de faţă discuţii cu oficialii de la Washington pentru consolidarea relaţiilor dintre EUA şi Statele Unite. Printre altele, Bin Zayed ar fi discutat cu oficiali de la Pentagon posibilitatea că Statele Unite să transfere trupele şi tehnică militară din baza aeriană Incirlik, din provincia Adana din sudul Turciei, în regatul Emiratele Arabe Unite.

Cu alte cuvinte EUA sunt dispuse să găzduiască o prezenţă militară americană suplimentară, iar militarii americani din Turcia sunt bine veniţi, asta dacă şi oficialii de la Pentagon consideră că o astfel de mutare strategică merită cu adevărat.

Retragerea trupelor americane de la baza aeriană Incirlik din Turcia a devenit o chestiune tot mai discutată în ultimul an. Nu mai în decursul a două săptămânii, o posibilă redislocare a trupelor americane din Turcia a fost vehiculată de două ori. În cursul săptămânii trecute, un oficial american de top a precizat că Washingtonul este foarte preocupat de soarta militarilor din Turcia, pe fondul relaţiilor tensionate cu Ankara, iar Grecia este o alternativă viabilă luată în calcul pentru mutarea acestora. Iar acum, se speculează că Emiratele Arabe Unite ar purta discuţii cu Pentagonul pe aceiaşi tema.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonelul Thomas Campbell, a declarat săptămâna trecută agenției Anadolu, administrată de statul turc, că SUA nu intenționează să pună capăt prezenței americane de la baza aeriană Incirlik.

Campbell le-a precizat jurnaliştilor de la Anadolu că SUA au la baza aeriană İncirlik, de mai bine de zeci de ani, militari americani, iar acest lucru a fost posibil datorită iniţiativelor guvernului turc. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a ţinut să menţioneze că prezența militară americană va continua, iar acest lucru demonstrează că între Statele Unite şi Turcia există o relaţie puternică şi de durată.

Această declarație a apărut în urma remarcilor făcute de Ron Johnson, preşedintele Subcomitetului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii Europene şi Regionale, din cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului SUA, că politica externă tot mai agresivă purtată de președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a îndemnat pe câţiva oficiali americani să ia în considerare intensificarea pregătirilor pentru o posibilă retragere a efectivelor militare ale SUA din baza aeriană Incirlik din Turcia şi mutarea acestor în Grecia.

,,Vrem să ne menținem prezența și cooperarea deplină în Turcia", a spus Johnson. „Nu cred că vrem să facem această schimbare strategică, dar cred că, dintr-o postură defensivă, ar trebuie să ne uităm la realitatea situației, direcţia pe care se află Erdogan nu este bună”.

Pentru senatorul american, direcţia în care Erdogan vrea să îndrepte Turcia este una cât se poate de îngrijorătoare, iar acesta este un motiv destul bun că Statele Unite să-şi îmbunătăţească cooperarea militară cu Grecia prin întărirea prezenţei militare în Golful Souda, deoarece prezența militarilor americani în Turcia este cu siguranță amenințată.

Se estimează că 50 de bombe nucleare depozitate la baza aeriană americană İncirlik din Turcia au devenit potențiale jetoane de negociere în relația tensionată dintre Washington și Ankara

Nu mai în decursul anului trecut au exista mai multe discuţii contradictorii între Statele Unite şi Turcia, privind prezenţa militarilor americani la baza aeriană Incirlik.

Anul trecut oficiali americani din Departamentul de Stat şi din cel pentru Energie, fără să anunțe public, au început să analizeze cum pot fi luate înapoi cele 50 de bombe nucleare pe care SUA le țin de multă vreme, sub controlul propriei armate, la baza aeriană turcă Incirlik, aflată la aproximativ 160 de km de frontiera cu Siria.

Tot anul trecut, ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, preciza că Ankara ar putea insista ca SUA să părăsească baza aeriană Incirlik dacă Washingtonul progresează pe calea sancţionării ca răspuns la achiziţionarea de rachete S-400 de către Turcia.