Ucraina revendică neutralizarea a 91% dintre dronele rusești de atac de pe front. Dacă este așa, în ce constă o apărare antidronă de succes?
06 Noiembrie 2026
Dronele aeriene și cele maritime se profilează amenințarea numărul unu pentru România, așa cum o recunoștea de curând conducerea MApN, într-o informare de presă la care a participat și DefenseRomania.
În ultimele luni aeronavele NATO, atât cele ale Forțelor Aeriene române, cât și cele ale aliaților - au executat zeci de misiuni de tip Alpha Scramble, adică misiuni reale de interceptare a amenințărilor aeriene care intră pe teritoriul României.
Amintim că piloții români de F-16 dețin recordul de drone angajate cu rachete aer-aer pe teritoriul NATO. Cinci drone au fost doborâte pe teritoriul României, iar o a șasea dronă a fost doborâtă de piloții noștri în Estonia. O dronă de pe teritoriul României a fost neutralizată și de un F-18 spaniol.
Cu toate acestea, utilizarea rachetelor aer-aer de sute de mii de dolari este nu e o soluție sustenabilă. Ucrainenii deja au cam epuizat muniția scumpă de pe F-16 și - în lipsa unor noi livrări de rachete de tip AIM-9 - folosesc tunul de bord Vulcan de 20 mm. Iar rezultatele vorbesc de la sine: doar în luna octombrie, F-16 ucrainene au dat jos 1.100 de drone rusești folosind tunul de bord.
Ridicarea avioanelor de luptă înseamnă uzură prematură pentru platforme aeriene extrem de scumpe, așa cum sunt F-16, F-18 sau Eurofihter Typhoon dislocate de aliați - avioane care sunt gândite să lupte împotriva unor ținte mai dificile decât dronele aeriene sau maritime.
O soluție sunt și elicopterele. În ultima perioadă, România a început să trimită și IAR-330 SOCAT în misiuni tip Alpha Scramble de interceptare a dronelor.
Sisteme anti-dronă. Ce are România și ce urmează să vină
Faptul că F-urile au fost singurele platforme care au distrus drone rusești (includem aici și drona maritimă distrusă cu F-16 lângă platforma Neptun Deep) înseamnă și că în România nu există încă suficiente sisteme terestre și navale anti-dronă.
Terestru. Dar ce avem acum și ce ar putea ajunge în următoarea perioadă.
Gepard - puține
În primul rând, sunt sistemele Gepard pe care Armata română le are în dotare de peste un deceniu. Sistemele folosesc muniție de 35 de milimetri și și-au dovedit în Ucraina eficacitatea ca vânător de drone. Cu toate acestea, raza de acțiune a tunului este de aproximativ 3 km, iar cele câteva sisteme nu pot apăra decât o zonă limitată din teritoriul național.
MEROPS - apără doar facilitățile critice
Oerlikon GDF 103 - ajung cel mai devreme în decembrie 2026
În vară, fostul ministru al apărării, Radu Miruță, ne dădea o rază de speranță când declara că am putea doborî drone rusești și cu sisteme terestre, nu doar cu F-16. Probabil ministrul Miruță se gândea inclusiv la cele 4 baterii anti-dronă Oerlikon GDF 103 (în total 24 de tunuri duble), care au fost trimise în Germania pentru modernizare.
Cu toate acestea, România mai de așteptat până când vor sosi sistemele GDF 103 de 35 de milimetri, modernizate de Rheinmetall. Termenul de livrare de 15 aprilie a.c. pentru primele 2 sisteme a fost amânat pentru septembrie, iar publicația noastră anunțat pentru prima oară că termenul a fost devansat de Rheinmetall până în decembrie 2026.
Skynex și Skyranger - primele elemente ale sistemelor vor ajunge în 2027
Radare GM-200 - primele ajung la începutul lui 2027
GM-200 vor fi esențiale pentru detectarea amenințărilor aeriene, România cumpărând 12 sisteme de supraveghere aeriană, destinate descoperirii/detecției țintelor aeriene la distanțe scurte și medii.
Din informațiile noastre, calendarul de furnizare a sistemelor a fost accelerat, sistemele fiind programate să ajungă începând cu prima parte a anului 2027.
Naval. În ceea ce privește sistemele navale, România are nevoie urgent de variante eficiente pentru a putea asigura protecția infrastructurii critice din Zona Economică Exclusivă, acolo unde, la începutul anului 2027, va începe extracția gazelor în perimetrul Neptun Deep.
Două nave vânătoare de mine clasa Sandown
Nu este clar dacă acestea pot îndeplini și misiuni de combatere a dronelor, dar le-am inclus pe listă, întrucât sunt printre puținele sisteme pe care Forțele Navale le-au primit în ultima perioadă. Ambele nave au fost au fost modernizate de britanici înainte de a fi predate Forțelor Navale Române.
”Corveta ușoară” August Roman - dotată și cu capabilități anti-dronă Gokdeniz
Așa cum prezentam în exclusivitate, pe nava August Roman va fi integrat sistemul antidronă Gokdeniz, de 35 mm. Dezvoltat de turcii de la ASELSAN, sistemul este unul de tip CIWS (Close-In Weapon System), adică un sistem care combate țintele - atât aeriene, cât și navale, aflate la distanțe foarte mici - fiind practic ultima barieră de protecție a navei împotriva unor astfel de amenințări.
Gokdeniz folosește o muniție cu fragmentare ATOM de 35 mm cu tehnologie similară celei AHEAD de la Rheinmetall, care o integrează atăt pe sistemele terestre Skyranger, cât și pe sistemele antidrona navale ”Millenium”.
Sisteme anti-dronă Millenium, integrate cu viitoarele nave produse de Rheinmetall la Mangalia
Conform contractului atribuit de România prin SAFE, Rheinmetall ar urma să producă la Șantierul Naval Mangalia patru nave: două vedete de intervenții pentru scafandri și două nave de patrulare maritimă – OPV.
Tot prin SAFE, România cumpără două sisteme Millennium de apărare antiaeriană foarte apropiată (CIWS), cu capabilități anti-dronă.
Dacă contractul va fi finalizat, România va fi unul dintre puținele state (dacă nu cumva chiar singura țară) care integrează pe navele sale militare ambele sisteme CIWS - GOKDENİZ de la ASELSAN și Millennium de la Rheinmetall.
Care mai sunt variantele de pe piață
Zilele trecute, la expoziția EURONAVAL de la Paris, producătorii s-au întrecut în a prezenta soluțiile lor pentru protecția navelor.
Spre exemplu, BAE System a prezentat Sea Tridon, noul său sistem modular de tunuri navale de 40 mm, construit pe sistemul Bofors, care folosește o muniție programabilă numită 3P (o soluție oarecum similară cu AHEAD sau ATOM). Așa cum menționa publicația edrmagazine, BAE Systems are în vedere integrarea Sea Tridon inclusiv pe drone maritime, capabile să stea pe mare timp de săptămâni.
Sistemul poate avea și o variantă containerizată, ușor de dislocat pe aproape orice tip de navă.
Tot o soluție containerizată propune MBDA. Sistemul integrează într-un container soluția SIMBAD-RC4 a MBDA bazată pe racheta MISTRAL 3. Sistemul este conceput pentru a fi instalat inclusiv pe obiective offshore, precum platformele petroliere și de gaze, dar și în poziții de litoral și terestre, pentru a proteja porturi, baze navale de importanță critică și obiective industriale.
Compania turcă MKE, cea care a produs și tunul naval Denizhan de 76 mm, integrat deja pe nava August Roman, a prezentat pentru prima dată public sistemul Tolga de 20mm, un sistem de tunuri duble. MKE scoate în evidență flexibilitatea de în integrare a tunului cu diverse platforme maritime, inclusiv platforme de foraj. Potrivit informațiilor publice, TOLGA de 20 mm are o cadență de tragere de 3.200 de lovituri pe minut și poate angaja drone aeriene sau de maritime de suprafață, la o distanță eficientă de 1.000 de metri, folosind muniție antidrone cu fragmentare.
