BRICS 2026. Bilanțul primelor rezultate, cu accent pe pozițiile Putin și Xi și miza pentru Europa: A alianță de contestare, nu de beligeranță directă

Premierul indian Narendra Modi i-a găzduit pe președintele rus Vladimir Putin, președintele chinez Xi Jinping, președintele iranian Masoud Pezeshkian și omologii lor din celelalte opt state membre BRICS, într-un summit axat pe comerț, investiții și conflictele globale.

Evenimentul are loc pe fondul războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, dar și al tensiunilor crescânde dintre SUA și China, care testează capacitatea blocului de a găsi un numitor comun între state cu interese geopolitice adesea divergente.

Declarația de la New Delhi: tarife, dedolarizare și reforma guvernanței globale

Documentul final, adoptat prin consens, conține cele mai tranșante formulări ale blocului de până acum pe tema protecționismului occidental. Liderii BRICS au cerut o revizuire a sistemului de guvernanță globală, au condamnat tarifele unilaterale și "actele de război" și au susținut o reprezentare mai mare a țărilor în curs de dezvoltare în Consiliul de Securitate al ONU. Declarația a exprimat "îngrijorări serioase" cu privire la creșterea măsurilor tarifare și netarifare unilaterale, considerate ca distorsionând comerțul și fiind incompatibile cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului.

Blocul a cerut de asemenea o "actualizare structurală" a Consiliului de Securitate ONU, cu o reprezentare mai mare pentru statele în curs de dezvoltare din Africa, Asia, America Latină și Caraibe, China și Rusia (singurele două state membre permanente ale CSONU prezente la summit) reiterându-și sprijinul pentru un rol mai mare al Braziliei și Indiei, inclusiv în Consiliul de Securitate. 

Pe partea financiară, declarația a îndemnat statele membre să crească utilizarea monedelor locale în comerțul reciproc, pentru a reduce dependența de dolarul american, iar potrivit altor relatări, documentul a condamnat măsurile coercitive unilaterale și a susținut eforturile pentru soluții practice privind plățile transfrontaliere.

A fost inclus și un angajament privind Acordul de la Paris, împreună cu un apel la acțiune internațională coordonată pentru sustenabilitatea datoriei publice a țărilor în curs de dezvoltare, statele membre opunându-se măsurilor "unilaterale, punitive, discriminatorii și protecționiste" precum mecanismele de ajustare la frontieră a carbonului. 

Poziția lui Vladimir Putin

În discursul rostit pe 12 septembrie în fața summitului, Putin a numit ordinea unipolară a lumii "un lucru de domeniul trecutului" și a cerut reformarea Consiliului de Securitate ONU, a FMI, a Băncii Mondiale și a OMC. Liderul de la Kremlin a insistat pe rolul economic al blocului, susținând că țările BRICS au devenit un motor major al creșterii economice globale, generând peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani, iar rivalitatea dintre economiile BRICS și cele occidentale se mută tot mai mult la nivel statal, pe măsură ce țările concurează pentru influență economică, infrastructura energetică și rutele de aprovizionare devenind un punct central pe fondul competiției geopolitice tot mai acute. 

Pe tema Ucrainei, poziția rusă a rămas neschimbată în esență, deși gazda summitului a încercat o mediere discretă. Modi l-a îndemnat pe Putin să inițieze negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, într-o discuție bilaterală în care cei doi lideri au abordat și conflictele din Asia de Vest și din regiunea Mării Negre. Nu a fost semnalat, la acest summit, niciun element de flexibilizare a poziției oficiale a Moscovei privind operațiunea din Ucraina.

Poziția lui Xi Jinping

Xi Jinping a folosit discursul de la summit pentru a critica ferm războiul din Orientul Mijlociu, afirmând că acesta afectează grav populațiile din regiune și contravine intereselor internaționale. A fost prima vizită a lui Xi în India din ultimii șapte ani, ocazie cu care liderul chinez a cerut o cooperare mai profundă în domeniul inteligenței artificiale, a propus noi inițiative de industrializare și a îndemnat statele membre să respingă toate formele de protecționism și tarifele arbitrare. 

În fața forumului economic, președintele chinez a pledat pentru un sistem comercial multilateral robust, centrat pe OMC, cu accent pe autonomie, dezvoltare bazată pe inovație și extinderea rețelelor comerciale intra-bloc.

Xi a argumentat că BRICS trebuie să contribuie la democratizarea relațiilor internaționale și la avansarea către un sistem "mai just și mai echitabil", reafirmând totodată centralitatea Organizației Națiunilor Unite. În această linie, a respins retragerea din organizații și tratate internaționale și crearea unor cadre paralele, susținând sistemul multilateral articulat în jurul OMC și reforma acesteia, cu critici la adresa abuzului de tarife și măsuri protecționiste. 

Pe marginea summitului, Xi a avut și o întrevedere bilaterală cu Modi, îndemnând China și India să colaboreze pentru dezvoltarea unei cooperări BRICS mai ample, discuțiile atingând și un cadru "corect și rezonabil" pentru soluționarea disputei de frontieră dintre cele două țări. 

În esență, Summitul de la New Delhi confirmă direcția pe care BRICS și-a asumat-o încă de la extinderea din 2023 și 2024: un front comun, cel puțin declarativ, împotriva tarifelor și sancțiunilor unilaterale occidentale, cuplat cu presiuni constante pentru reforma instituțiilor financiare și de securitate moștenite din arhitectura postbelică. 
Convergența Putin-Xi pe tema "lumii multipolare" rămâne punctul de sprijin ideologic al blocului, dar nu putem să nu observăm că se mențin diferențele de nuanță. Beijingul își asumă un rol de garant al ordinii comerciale multilaterale bazate pe OMC, în timp ce Moscova insistă mai apăsat pe reforma instituțională și pe narativul confruntării directe cu Occidentul. Poziția Indiei, care a reușit să obțină consensul pentru declarația finală în ciuda acestor nuanțe, rămâne cea a unui actor care caută să păstreze echilibrul între Beijing, Moscova și parteneriatele sale occidentale.

Miza pentru Europa: o alianță de contestare, nu de beligeranță directă

Dacă privim summitul de la New Delhi cu luciditate, nu cu alarmism, putem observa că  BRICS nu este și nu devine peste noapte un NATO al Sudului Global, iar absența unei clauze de apărare colectivă rămâne diferența structurală care contează cel mai mult pentru noi.

Ceea ce am văzut la New Delhi nu este o alianță militară în formare, ci un exercițiu de contestare instituțională, o încercare asumată de Moscova și Beijing de a eroda, prin acumulare de declarații și proceduri, legitimitatea arhitecturii pe care se sprijină în prezent securitatea globală.

Convergența Putin-Xi pe tema "lumii multipolare" nu trebuie înțeleasă ca un aliniament strategic total, dar nici subestimată ca simplă retorică de conjunctură. Fiecare referire la reforma FMI, a Băncii Mondiale sau a Consiliului de Securitate ONU, fiecare pas spre decontarea comercială în monede locale, este o cărămidă pusă cu răbdare la temelia unei arhitecturi paralele, gândită să reducă, în timp, eficacitatea mecanismelor (și sancțiunilor) occidentale, adică exact instrumentul prin care Moscova a fost izolată economic după 2022. 

Problema mai realistă pentru noi este, așadar, nu dacă BRICS va deveni un NATO-ul adversarilor noștri, ci cât de repede va reuși să scadă costul pe care Rusia îl plătește astăzi pentru războiul din Ucraina.

Apelul lui Modi către Putin de a începe negocieri arată totuși limita reală a convergențelor de interese din interiorul BRISC. India rămâne un partener care caută autonomie strategică, nu un vasal al narativului rusesc, iar summitul nu a produs nicio poziție comună a blocului asupra Ucrainei.