Această legendă urbană nu e nouă. Ea a fost alimentată încă de acum 30 de ani iar în 2018 la Craiova o scriitoare a fost abuzată de un grup de oameni care o acuzau că face parte din rețeaua „ambulanței negre care fură copii”.
Îmi aduc aminte că în timpul incidentelor din 2018, un reporter l-a întrebat deschis pe unul din „răsculați” dacă a văzut cu ochii lui o ambulanță neagră care fură copii. Acesta a răspuns senin „Nu, dar am venit aici să facem dreptate”.
Azi acest mit a revenit în spațiul public, cu un boost major pe social media, cu precădere pe rețeaua TikTok.
S-a ajuns atât de departe încât în timp ce interveneau pentru a ajuta un pacient din comuna Recea-Cristur, județul Cluj, echipajul unei ambulanțe a fost atacat cu bâte și topoare de către mai multe persoane care au confundat autospeciala cu o .... „ambulanță neagră care fură copii”. Medicii au scăpat mai ușor, șoferul ambulanței a fost grav rănit.
Șase persoane au fost arestate azi preventiv după o intervenție în forță a echipajelor speciale ale Poliției Române. E vorba de cinci bărbați care au năvălit cu bâte și topoare asupra ambulanței și o femeie, acuzată că a aruncat piatra care a dus la spargerea geamului ambulanței și rănirea șoferului.
În astfel de cazuri pare dezarmant când te gândești că porți în societate o luptă de Sisif împotriva dezinformării și a propagandei, astfel că nu ai cum să nu te întrebi deznădăjduit cum poți combate dezinformările cele mai rafinate și nuanțate în acest război pentru mințile oamenilor, când există atât de mulți oameni care în 2026 cred cu tărie în existența unei ambulanțe negre care se plimbă prin țară și fură copii. Ne sabotăm singuri, iar în acest climat creat chiar de noi, lipsa minimă de educație și cultură oferă un teren fertil războiului cognitiv rus care e infinit mai sofisticat decât ne putem imagina. Acolo se schimbă mentalități, nu se atacă ambulanțe. Însă zona în care ele se intersectează e social media, unde aceste narative acționează.
Într-o oarecare măsură și până la un punct și cei care au atacat ambulanța sunt victime. Și atunci se naște întrebarea, când va aplica statul măsuri draconice împotriva oricărui tip de dezinformare, nu doar cele venite de la actori statali cu conotație politică? Unde se termină libertatea de exprimare și ce facem atunci când această caracteristică fundamentală a unei democrații e folosită ca armă?
Alin Mituță, fost europarlamentar și în prezent director de cabinat al ministrului de Externe Oana Țoiu, explică într-un mesaj că nu e nevoie ca România să aștepte trecerea pachetului legislativ privind dezinformarea, aflat în Parlament și depus în urmă cu mai mult timp de actualul ministru al Apărării Radu Miruță, ci de fapt să aplice Digital Services Act, o lege votată în Parlamentul European în 2022 și „direct aplicabilă în România”.
Legea europeană „ar trebui să facă exact ce avem nevoie: permite să fie date jos conținuturi false, obligă platformele să oprească campanii de dezinformare, impune amenzi uriașe, de până la 6% din cifra de afaceri globală a platformelor șamd”, explică Mituță.
Problema cu legea europeană DSA pentru combaterea dezinformării e că nu e aplicată cum ar trebui de autoritatea coordonatoare din România, adică ANCOM.
„Acolo trebuie lucrat, nu la a pune pe hârtie încă o lege care nu ajută la mare lucru și ar fi ineficientă oricum - cine își imaginează că marile platforme ar fi speriate de o lege românească când lupta e grea și pentru UE?
Deci e simplu (nu e, dar vorba vine): capacitatea de implementare e problema, nu legea”, conchide fostul europarlamentar.
Coincidența face ca înainte de acest incident de la Cluj, subiectul ultimei ediții de săptămâna trecută a podcastului Obiectiv EuroAtlantic să fie tocmai dezinformarea, fake news-ul și la scară largă războiul pentru mințile oamenilor. Urmărește mai jos integral analiza lui Iulian Chifu, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, pe tema acestui război cognitiv
România, gazdă a rezervei aliate. Ce ne arată o săptămână de congres despre normalitatea pe care încă o căutăm
