Biroul prezidențial de la Seul a declarat că președintele sud-coreean Lee Jae-myung și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre cooperarea în materie de securitate și libertate de navigație în Strâmtoarea Ormuz în timpul summitului lor de la Paris, ca parte a discuțiilor mai ample privind securitatea internațională.
Lee a afirmat că cele două țări au convenit să continue o coordonare strânsă pentru a restabili libertatea de navigație și stabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare, subliniind importanța economică a strâmtorii pentru Coreea de Sud, care depinde în mare măsură de aceasta pentru importurile sale de energie.
Cifrele de anul trecut demonstrează amploarea interesului direct al Coreei de Sud pentru stabilitatea Strâmtorii Ormuz, deoarece aproximativ 61% din importurile de țiței ale Coreei de Sud și 54% din importurile de naftă trec prin aceasta. Prin urmare, perturbarea continuă a transportului maritim nu este doar o problemă de securitate îndepărtată pentru Seul, ci o amenințare directă la adresa securității sale energetice și a lanțurilor sale de aprovizionare.
Cu toate acestea, Seulul este în același timp atent să evite transformarea participării sale potențiale într-un angajament militar clar. Consilierul pentru securitate națională, Wi Sung-lak, a declarat că discuțiile s-au concentrat pe modul în care Coreea de Sud poate contribui la eforturile internaționale de securitate maritimă, nu pe desfășurarea de trupe, adăugând că țara sa încă analizează opțiunile și nu a luat încă o decizie.
Această poziție reflectă o încercare de a găsi o cale de mijloc între două alegeri dificile: implicarea în eforturi de protejare a transportului maritim, protejând în același timp interesele economice ale Coreei de Sud, și evitarea trimiterii de trupe care ar putea face din Seul o parte directă a unei confruntări cu Iranul.
Coreea de Sud încearcă, de asemenea, să separe problema Ormuz de discuțiile sale economice cu Statele Unite. Oficialul sud-coreean a negat orice legătură între revizuirea opțiunilor de participare la discuțiile privind securitatea și investițiile din Strâmtoare cu Washingtonul, respingând sugestiile unui compromis între cele două.
Într-un semn al prudenței Seulului, Ministerul Apărării a trimis o echipă de inspecție în Emiratele Arabe Unite pentru a evalua situația de securitate din regiune, subliniind că misiunea s-a limitat la colectarea de informații și nu a constituit o decizie predeterminată privind desfășurarea trupelor. Biroul prezidențial a negat, de asemenea, rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi dat Coreei de Sud un termen limită pentru trimiterea de trupe în Strâmtoarea Ormuz.
Situația este complicată și mai mult de avertismentele iraniene. Teheranul a avertizat că orice participare militară sud-coreeană la operațiuni în Golf sau în Strâmtoarea Ormuz ar fi considerată sprijin pentru agresiunea americană, sugerând consecințe grave.
Aceasta lasă Seulul cu o alegere atent gândită: participarea la securitatea maritimă fără a trece linia intervenției militare. Abținerea de la orice rol ar putea pune în pericol interesele sale energetice și comerciale, în timp ce implicarea militară ar putea-o trage într-o confruntare nedorită cu Iranul. Prin urmare, o contribuție non-combatantă, logistică sau de informații, dacă este adoptată, pare a fi cea mai viabilă opțiune pentru ca Seulul să își protejeze interesele fără a deschide un nou front.