Regiunea e parte a ceea ce Moscova numește Novorossia. În 2014 Vladimir Putin afirma, cu subiect și predicat, drepturile istorice ale Rusiei asupra Novorossiei - întreg sud-estul Ucrainei.
Cât de istorice sunt aceste drepturi e discutabil, căci Novorossia apare ca gubernie țaristă abia în 1764 după cuceririle Ecaterinei a II-a în sud-estul Ucrainei de azi în urma războaielor ruso-turce.
Ce nu e discutabil pentru Kremlin e ideea de a controla într-o formă sau alta sud-estul Ucrainei și a rupe accesul acesteia de Marea Neagră. În fond încă din prima etapă a invaziei pe scară largă din februarie 2022, Rusia a încercat o operațiune amfibie de debarcare la Odesa și a ocupat Insula Șerpilor. Operațiune care s-a terminat cu un eșec militar, dar care a trădat încă de la început intențiile ruse de a controla întreg sud-estul Ucrainei, așa-numita Novorossia.
Cum Rusia ar putea reveni la ideea Republicii Bugeac în Ucraina
Bugeac sau sudul Basarabiei, foto credit: romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com
Azi Odesa e o fortăreață pe care forțele ruse nu o pot cuceri terestru sau de pe mare, dar vulnerabilă dinspre Marea Neagră căci de aici e bombardată masiv cu drone sau bombe ghidate FAB lansate din avioane Su-34 sau Su-30. Infrastructura critică energetică a Odesei e o țintă primordială pentru instaurarea haosului și terorii acolo unde tancurile ruse nu pot ajunge.
Ce urmează? Pe termen scurt și mediu e posibil să se revină la ideea Republicii autoproclamate Bugeac, exact pe modelul Donețk și Lugansk în 2014. Același scenariu din Donbas s-a încercat și în 2014 în Odesa, dar fără succes, totul terminându-se cu ceea ce Armand Goșu numește „o baie de sânge” în sudul Ucrainei.
Reînvierea ideii Republicii Autonome Bugeac nu e exclusă de expertul ucrainean Oleksandr Kovalenko într-un interviu acordat agenției Unian, în care Oleksandr subliniează că „Rusia urmărește haosul” pe care l-ar putea folosi în viitor, chiar și în contextul unui posibil armistițiu.
„Dacă reușesc să distrugă podul de la Mayaky, se vor ocupa de alte probleme și ar putea dori să lase fără curent toată partea de sud-vest a regiunii. Un exemplu clar este blackout-ul pe care l-au provocat în Artsyz.
Imaginați-vă următorul scenariu. Un teritoriu uriaș în întuneric, bombardat, care se confruntă cu sărăcie și fără legătură cu centrul regional sau cu Kievul. După un timp vor începe proteste, oamenii vor întreba: „De ce nu avem lumină?”, „De ce statul nu se gândește la noi?”. Nu exclud că va fi lansată din nou ideea creării unei Republici Populare Bugeac (n.r. - asemenea cum s-a încercat în 2014). Vor apărea niște personaje „interesante” care au stat patru ani în umbră” - Oleksandr Kovalenko
Un asemenea scenariu nu ar reprezenta un coșmar doar pentru România și interesele ei de securitate energetică din regiunea Mării Negre din perimetrul Neptun Deep, dar și pentru R. Moldova, care s-ar confrunta la granițele ei cu o potențială entitate pro-rusă separatistă ce ar putea contribui la destabilizarea ei cu obiectivul blocării aderării la UE.
În fond, în 2014 când a apărut prima oară intenția rusă de a forma Republica Bugeac - pe modelul celor două din Donbas pe care ulterior le-a anexat - au existat temeri fondate că așa-zisa republică nu va fi doar o pârghie pentru destabilizarea Moldovei ci ar putea integra inclusiv Transnistria.
Orice proces de armistițiu și de încetare a focului în 2026 va trebui să plece de la ideea că Rusia nu va renunța la controlul sud-estului Ucrainei, fie prin forță militară fie prin impunerea unei regii de tipul Donbas 2014.