Inamicul fictiv, denumit Murinus, forțează fluviul Oder - granița naturală dintre Germania și Polonia - și avansează către regiunile Bergen și Munster. Pentru a contracara această forță, armata olandeză a recurs la implementarea mai multor tactici și echipamente de pe frontul din Ucraina, potrivit Eindhovens Dagblad.
Accentul exercițiului nu a fost pus doar pe mobilizarea masivă de trupe și blindate, ci pe adaptarea strictă la condițiile de luptă dictate de tehnologia modernă. Olanda a devenit una dintre primele armate NATO care integrează oficial în antrenamente tunelurile anti-dronă.
Aceste structuri, asamblate din plase de pescuit, materiale de camuflaj și cadre metalice improvizate, reprezintă o soluție tactică dezvoltată inițial de soldații ucraineni pentru a supraviețui atacurilor cu drone kamikaze de tip FPV (First-Person View).
Tunelurile au rolul de a acoperi rutele de aprovizionare și zonele de concentrare a vehiculelor, reducând unghiul de atac al aeronavelor fără pilot și forțând operatorii inamici să lovească din direcții protejate de sisteme de bruiaj sau foc direct. Soldații olandezi operează vehiculele blindate direct prin aceste rute acoperite, o confirmare a faptului că mobilitatea în teren deschis, fără protecție aeriană, garantează distrugerea tehnicii militare.
Războiul electronic și amenințarea aeriană permanentă
Simularea contracarării trupelor ruse a necesitat un mediu de antrenament săturat de amenințări. Comandamentul olandez a introdus unitatea specializată „Tech Dev”, operaționalizată la începutul lunii aprilie 2026, care acționează în rolul forțelor agresoare.
Acești specialiști mențin o presiune constantă asupra trupelor prin utilizarea dronelor de supraveghere și atac. Soldații folosesc plase balistice și ecrane termice portabile, de tip umbrelă, concepute pentru a bloca semnătura infraroșie a infanteriei în fața senzorilor dronelor.
În paralel, exercițiul Fighter Lion a integrat controlul mediului electromagnetic. Unitățile olandeze, sprijinite de transportoarele blindate Bushmaster dotate cu echipamente de cartografiere a semnalelor, aplică proceduri stricte de ,,tăcere radio’’ și ascundere a emisiilor electronice.
Orice semnal detectat de inamic este tratat ca o coordonată sigură pentru loviturile de artilerie. Pentru a menține lanțul logistic și de evacuare medicală în acest mediu complet supravegheat, trupele de geniu au construit în poligonul de la Bergen-Hohne un spital de campanie complet subteran, dotat cu pături de terapie intensivă.
Testarea manevrelor complexe
Pe lângă măsurile defensive împotriva dronelor, armata olandeză a pus un accent major pe execuția manevrelor convenționale de mare risc. Scenariul a cerut Brigăzii 13 Ușoare din Oirschot să preia șocul inițial al invaziei și să oprească avansul inamicului. Odată realizat acest obiectiv, comandamentul a executat o procedură tactică extrem de dificilă: trecerea liniilor spre înainte (Forward Passage of Lines).
Brigada 43 Mecanizată din Havelte, dotată cu armament greu și tancuri Leopard, a traversat pozițiile deținute de Brigadă 13 în timp ce ostilitățile simulate erau în plină desfășurare. Scopul acestei manevre este menținerea presiunii ofensive asupra inamicului fără a oferi timp de reorganizare.
În condiții de război real, lipsa de coordonare între o unitate care se apără și una care atacă prin același sector riscă lovirea accidentală a trupelor aliate și prăbușirea liniei de contact, un avantaj tactic pe care blindatele Moscovei l-ar valorifica instantaneu.
Antrenarea acestor proceduri la nivel de brigadă, cu mii de militari și sute de vehicule care operează sub amenințarea simulată a dronelor și a bruiajului constant, demonstrează că armata Olandei evaluează corect peisajul militar de pe flancul estic. Planificatorii militari acceptă acum că apărarea teritoriului NATO va necesita funcționarea optimă a trupelor în medii ostile, unde tehnicile de camuflaj improvizate și controlul emisiilor electronice sunt la fel de importante precum puterea de foc a blindatelor grele.