Rachetele Patriot ajung prea târziu pentru la iarnă: De ce refuză aliații europeni să cedeze propriile stocuri militare pentru Ucraina

Această întârziere a forțat Ministerul ucrainean al Apărării să propună un mecanism de schimb direct cu țările donatoare pentru a asigura protecția infrastructurii energetice în fața seriei de atacuri rusești de pe perioada iernii.

Principala solicitare a Kievului vizează acoperirea deficitului de sisteme antiaeriene. Ministrul Apărării, Evhen Hmara, a anunțat că Ucraina pregătește contractarea a aproximativ 1.000 de rachete Patriot, în special varianta PAC-3 destinată intercepției țintelor balistice, folosind fonduri din împrumuturile europene. 

De ce refuză aliații europeni să cedeze propriile stocuri militare pentru Ucraina?

Deoarece producția și livrarea rachetelor din Statele Unite durează luni sau ani, delegația ucraineană a cerut guvernelor aliate să extragă imediat interceptoare din propriile depozite militare și să le transfere pe front. Conform planului, țările europene își vor reface stocurile cu rachetele noi, direct de pe linia de producție, odată ce contractele ucrainene vor fi onorate.

Până în acest moment, Germania este singurul stat care a acceptat această schemă de urgență. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a dispus deschiderea depozitelor Bundeswehr pentru a transfera imediat rachete PAC-2 și interceptoare aer-aer AIM-9. Pe lângă muniția destinată sistemelor de apărare, Berlinul a confirmat noi livrări de avioane F-16 și alocarea de fonduri pentru achiziția de sisteme autonome. Restul țărilor participante au refuzat să își diminueze stocurile operaționale proprii, preferând să finanțeze achiziții viitoare cu termene de livrare îndelungate. 

Cum maschează asistența financiară promisă de aliați criza acută de interceptoare de pe front?

Contribuțiile celorlalte state s-au limitat la transferuri financiare și comenzi industriale. Guvernul britanic a direcționat 100 de milioane de lire sterline prin mecanismul NATO Prioritised Ukraine Requirements List (PURL) pentru cumpărarea de armament american și s-a angajat să livreze 95.000 de drone până la finalul anului. Olanda a alocat 300 de milioane de dolari pentru proiectul ucrainean Drone Line, suplimentând pachetul cu 300 de rachete anti-dronă. Norvegia a asigurat o finanțare de 200 de milioane de dolari, fonduri cu destinație exclusivă pentru rachetele Patriot.

Polonia a pregătit un pachet de 50 de milioane de euro pentru sisteme antiaeriene, în timp ce Spania, Suedia și Lituania au alocat cumulat zeci de milioane de euro pentru muniție de artilerie cu rază lungă de acțiune, combustibil și rachete de apărare aeriană. Pentru a asigura predictibilitatea finanțării, Estonia s-a angajat să mențină sprijinul militar la nivelul de 0,25% din PIB inclusiv pentru anul 2027.

Execuția acestor comenzi este dependentă de aprobarea finală a unei tranșe de 28,3 miliarde de euro din împrumutul european pentru apărare, sumă care permite achiziția interceptoarelor PAC-3 din SUA. Deficitul financiar al armatei ucrainene rămâne însă o problemă acută. Din cele 70 de miliarde de euro asumate declarativ de parteneri pentru 2026, administrația de la Kiev deține certitudinea doar pentru 62 de miliarde de euro. Guvernul ucrainean a cerut statelor donatoare să acopere diferența de 8 miliarde de euro până în luna noiembrie, în contextul în care deficitul total calculat pentru sectorul de apărare ucrainean atinge 23 de miliarde de euro.