Putin, la Beijing imediat după Trump. Kremlinul caută un cumpărător pentru gazele rusești

Scaunul era cald după Trump, iar Putin s-a așezat imediat pe el

Steagurile rusești și chineze împodobeau stâlpii din Piața Tiananmen marți seara, când avionul prezidențial rus a aterizat pe aeroportul din Beijing. Este a 25-a vizită a lui Vladimir Putin în China, un număr care spune mai mult decât orice discurs cât de important a devenit acest parteneriat pentru Moscova. 

Astăzi, 20 mai, cei doi lideri s-au întâlnit în Marea Sală a Poporului, unde Xi Jinping l-a întâmpinat pe Putin cu o strângere de mână prelungă și cu o ceremonie de onoare completă.

Contextul este imposibil de ignorat. Donald Trump tocmai plecase din Beijing pe 15 mai, după un summit de două zile în care a adus cu el zeci de directori executivi americani, de la Apple și Boeing la Tesla și Goldman Sachs. 

Xi a descris atunci relația sino-americană drept „cea mai importantă din lume" și convenise cu Trump un cadru pentru o relație „constructivă și strategic stabilă". Cinci zile mai târziu, același Xi îl primește cu aceeași ceremonie pe omul pe care Washingtonul îl sancționează de patru ani. Diplomația chineză se afișează, așadar, în toată splendoarea ei.

Ce s-a semnat

Întâlnirea dintre Xi și Putin s-a încheiat cu semnarea a 20 de acorduri în domenii precum comerț, infrastructură, cercetare științifică, cooperare în media și film. 

Separat, cei doi lideri au adoptat o declarație comună de 47 de pagini privind aprofundarea parteneriatului strategic, precum și o declarație despre construirea unei „lumi multipolare și a unui nou tip de relații internaționale", un limbaj consacrat prin care Beijing și Moscova semnalează în mod deliberat că resping ordinea internațională dominată de Washington.

Putin a descris parteneriatul drept „un factor de stabilizare în afacerile internaționale" și a subliniat că, practic, toate schimburile comerciale ruso-chineze se desfășoară deja în ruble și yuani, o construcție intenționată pentru a proteja relația bilaterală de presiunile externe, adică de sancțiunile occidentale. 

China a devenit cel mai mare partener comercial al Rusiei după 2022, iar Moscova a exportat în primul trimestru din 2026 cu 35% mai mult petrol spre Beijing față de perioada similară anterioară.

„Pașii coordonați ai Rusiei și Chinei de a trece la monede naționale în schimburile comerciale au avut o importanță majoră", a declarat Vladimir Putin în cadrul conferinței de presă.

Marea miză este conducta de gaz Puterea Siberiei 2 (Power of Siberia 2)

Dincolo de acordurile semnate miercuri, adevărata miză a summitului a fost Power of Siberia 2, conducta de gaz de 2.600 de kilometri care ar urma să transporte 50 de miliarde de metri cubi de gaz anual din câmpurile arctice ale Yamalului rusesc până în nordul Chinei, traversând Mongolia. 

Proiectul a fost pe agendă de ani de zile, blocat de neînțelegeri privind prețul gazului: Moscova vrea condiții similare contractelor europene de dinainte de 2022, Beijingul negociază prețuri aproape de tarifele interne rusești, circa 120-130 de dolari la mia de metri cubi.

De data aceasta, Moscova miza pe un argumentul războiului din Iran, care a blocat parțial Strâmtoarea Ormuz, perturbând jumătate din importurile chineze de petrol și o treime din aprovizionarea cu gaz natural lichefiat. O conductă terestră care ocolește complet rutele maritime devine brusc mult mai atractivă pentru Beijing.

Putin nu a menționat explicit conducta la conferința de presă, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că cele două părți „au ajuns la o înțelegere asupra parametrilor principali ai proiectului", deși „unele nuanțe rămân de clarificat".

Conducta existentă, Power of Siberia 1, livrează deja circa 38 de miliarde de metri cubi anual, iar cei doi lideri au convenit în septembrie 2025 să extindă această capacitate la 44 de miliarde. Dacă Power of Siberia 2 va fi finalizată, China ar putea importa peste 100 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc după 2030, mai mult de o cincime din necesarul său proiectat.

Turism, cinematografie și o invitație la Moscova

Summitul a produs și acorduri mai puțin strategice, dar semnificative ca semn al apropierii dintre cele două societăți. Regimul de vize libere, în vigoare de câțiva ani, a generat rezultate concrete. În 2025, peste 2 milioane de cetățeni ruși au vizitat China, iar peste 1 milion de chinezi au călătorit în Rusia. Acordul de cooperare cinematografică și cel privind media reflectă o intenție de a construi o influență culturală reciprocă, independentă de platformele și producțiile occidentale. 

Putin l-a invitat pe Xi să viziteze Rusia în 2027,o invitație acceptată, potrivit presei chineze.

Kremlinul a insistat că vizita lui Putin la Beijing „nu are nicio legătură" cu vizita lui Trump de săptămâna trecută. Poate că nu are, din perspectiva agendei tehnice. Dar ca mesaj politic, cele două vizite, la interval de cinci zile, spun o poveste foarte coerentă: China este singurul actor global care poate sta la masă simultan cu Washington și cu Moscova. Și nu intenționează să renunțe la niciunul dintre partenerii de dialog.