Polonia susține extinderea conductei de combustibil a NATO în Est, esențială pentru alimentarea inclusiv a avioanelor în cazul unui conflict major în regiune. România, parte a proiectului

Dacă va fi implementată, extinderea conductei ar putea deveni unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa.

"Natura duală a conductelor ... oferă oportunitatea de a construi securitate pentru întregul flanc estic al NATO, aşa că aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru mine şi pentru întreaga Europă Centrală să readucem în discuţie această problemă", a declarat preşedintele Karol Nawrocki la sosirea lui la summitul NATO de la Ankara.

Oficiali militari de rang înalt ai Alianţei au cerut o extindere a reţelei de conducte de combustibil din perioada Războiului Rece cu sute de kilometri spre est, către Polonia şi cele trei state baltice, cu extinderi suplimentare către Finlanda la nord şi România la sud-est.

Totuşi, un astfel de proiect se confruntă cu obstacole semnificative, estimându-se un cost de 21 de miliarde de euro şi o durată de 20 până la 25 de ani pentru finalizare, conform revistei Der Spiegel.

Conducta cu o lungime de 10.000 de kilometri, îngropată la 80 de centimetri adâncime, traversează în prezent 12 ţări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deserveşte baze militare precum baza aeriană Ramstein a SUA, dar şi huburi civile importante, precum aeroportul din Frankfurt, cel mai mare din Germania.

Ea a fost construită iniţial pentru a deservi în principal forţele aeriene occidentale într-un conflict cu fosta Uniune Sovietică.

În timp de război, se estimează că forţele aeriene consumă până la 85% din consumul total de combustibil militar, potrivit unui studiu realizat de Centrul Polonez pentru Studii Est-Europene.

Carburanţii pentru avioane care circulă prin conductele NATO pot fi folosiţi şi de vehiculele terestre deoarece amestecarea lor cu aditivi îi face potriviţi pentru camioane şi tancuri care în mod normal funcţionează cu motorină.

Extinderea reţelei ar ajuta, de asemenea, la rezolvarea situaţiei deficitare a capacităţilor de depozitare deoarece combustibilul din conductă este suplimentar faţă de cel păstrat în rezervoare.

Oficiali militari de rang înalt descriu combustibilul şi muniţiile drept cele două tipuri de resurse cele mai critice pentru desfăşurarea unei operaţiuni, citând estimările NATO, potrivit cărora un conflict la scară largă ar necesita zilnic sute de mii de metri cubi de combustibil.

Conform unui studiu realizat de un grup de reflecţie polonez, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăşi probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de declanşarea unor ostilităţi pe scară largă din cauza deplasării forţelor terestre, a operaţiunilor de transport aerian şi a misiunilor avioanelor de luptă.